Modernizare majoră pentru cel mai mare aeroport al României
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat recent, pe 28 iunie 2026, contractul pentru proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional Henri Coandă (AIHC) Otopeni, un pas esențial în modernizarea și extinderea infrastructurii aeroportuare a României. Valoarea contractului se ridică la 99,8 milioane de lei, fără TVA, și a fost atribuită asocierii conduse de companiile Consitrans și Search Corporation, potrivit unui comunicat oficial al CNAB. "Acest proiect va transforma fundamental capacitatea și experiența pasagerilor la Otopeni, consolidând poziția României ca hub regional", a declarat Marius Botea, directorul general al CNAB, subliniind importanța strategică a investiției.
Noul terminal, denumit oficial Terminalul 2 (T2), va fi amplasat în zona de est a actualului aeroport și va avea o suprafață impresionantă de aproximativ 100.000 de metri pătrați. Va include 25 de porți de îmbarcare, 74 de ghișee de check-in și 16 filtre de securitate, detaliu menționat de Ziarul Financiar. Capacitatea estimată a T2 este de 6 milioane de pasageri pe an, ceea ce va permite aeroportului Otopeni să gestioneze un trafic total de aproximativ 20 de milioane de pasageri anual, având în vedere că actualul terminal are o capacitate de 14 milioane. Acest nivel de trafic este în linie cu proiecțiile de creștere pentru regiune, conform datelor Eurostat din 2025, care indică o creștere medie anuală de 5% a traficului aerian în Europa de Est.
Contractul de proiectare, cu o durată de 24 de luni, include elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție. Un aspect crucial, evidențiat de HotNews.ro, este includerea unei noi piste de aterizare/decolare, paralelă cu cea existentă, care va fi utilizată în tandem pentru a optimiza operațiunile. De asemenea, proiectul prevede construirea de căi de rulare, platforme de parcare pentru aeronave, un turn de control nou și o nouă centrală electrică. Infrastructura rutieră de acces va fi și ea extinsă, incluzând parcări supraetajate cu o capacitate de 3.000 de locuri, o esplanadă pentru microbuze și taxiuri, precum și o stație intermodală pentru legătura cu transportul feroviar și cel subteran, după cum a relatat Digi24.
Finanțarea proiectului, estimată la aproximativ 1 miliard de euro, va proveni din fonduri proprii ale CNAB, credite bancare și fonduri europene, potrivit acelorași surse. Această abordare multi-sursă este esențială pentru un proiect de o asemenea anvergură, având în vedere că investițiile în infrastructura de transport aerian la nivel național au totalizat sub 500 de milioane de euro în ultimii 10 ani, conform datelor Ministerului Transporturilor din 2024. Planul inițial de dezvoltare a aeroportului Otopeni, care datează din 2009, a fost revizuit de mai multe ori, iar noul proiect reia și modernizează viziunea inițială de extindere.
Unul dintre cele mai dezbătute aspecte ale proiectului vizează conexiunea feroviară și rutieră. Deși există o legătură feroviară existentă, modernizată pentru Euro 2020, eficiența acesteia a fost adesea criticată din cauza timpilor de parcurs și a frecvenței reduse. Noul plan include o stație intermodală care ar trebui să integreze mai bine trenul cu un viitor proiect de metrou, un detaliu subliniat de Economica.net. Această integrare este vitală pentru a decongestiona traficul rutier pe DN1, care este adesea supraaglomerat, în special în orele de vârf.
Criticii proiectului, printre care și experți în transporturi precum Radu Mihaiu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, au exprimat îngrijorări legate de ritmul lent al implementării și de potențialele depășiri de costuri, având în vedere istoricul proiectelor de infrastructură din România. "Este esențial ca termenele să fie respectate cu strictețe și să existe o monitorizare transparentă a cheltuielilor, pentru a evita întârzierile și costurile suplimentare care au afectat alte proiecte majore", a avertizat Mihaiu într-o declarație recentă. Pe de altă parte, reprezentanții CNAB au asigurat că vor fi implementate proceduri stricte de management de proiect și că licitațiile pentru execuția lucrărilor vor fi lansate imediat după finalizarea fazei de proiectare.
Comparația cu alte aeroporturi din regiune este relevantă. Aeroportul Budapesta, de exemplu, a gestionat aproximativ 14,7 milioane de pasageri în 2023, iar Aeroportul Varșovia Chopin 18,5 milioane, conform rapoartelor anuale ale acestora. Capacitatea de 20 de milioane de pasageri pe care Otopeni o va atinge după finalizarea T2 îl va plasa la un nivel competitiv cu marile hub-uri regionale, facilitând o mai bună conectivitate pentru România. Această extindere este crucială și în contextul în care Bucureștiul este una dintre puținele capitale europene care nu beneficiază încă de un aeroport cu adevărat modern și extins, capabil să gestioneze un flux crescând de pasageri și mărfuri.
De ce contează
Extinderea Aeroportului Otopeni este vitală pentru economia României și pentru conectivitatea sa internațională. Un aeroport modern și eficient atrage investiții străine, stimulează turismul și facilitează schimburile comerciale. O capacitate crescută va reduce întârzierile, va îmbunătăți experiența pasagerilor și va permite operarea mai multor rute directe, consolidând rolul Bucureștiului ca poartă de intrare în regiune. De asemenea, va crea mii de locuri de muncă, atât în faza de construcție, cât și pe termen lung, în operarea aeroportului și a serviciilor conexe, având un impact pozitiv asupra pieței muncii.
Semnarea contractului de proiectare marchează o etapă concretă într-un proiect așteptat de ani de zile, care a fost amânat în repetate rânduri din diverse motive, inclusiv lipsa finanțării și instabilitatea politică. Urmează acum faza de proiectare detaliată, care va dura doi ani, după care se vor lansa licitațiile pentru execuția lucrărilor. Provocările viitoare includ asigurarea finanțării complete, respectarea termenelor și gestionarea eficientă a procesului de construcție, într-o manieră transparentă și fără depășiri de costuri.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să implementeze și soluțiile intermodale de transport, în special legătura de metrou, pentru a maximiza beneficiile noului terminal și a asigura o experiență optimă pentru toți pasagerii.