Avertisment drastic privind finanțele Bucureștiului
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a avertizat marți, 30 iunie 2026, în cadrul ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB), că Primăria Capitalei riscă să ajungă „în faliment”. Potrivit declarațiilor sale, două treimi din bugetul municipalității sunt alocate subvenționării transportului public și a serviciului de termoficare, o situație pe care a descris-o ca fiind „la nebuni”.
Ciucu a subliniat că aproximativ o treime din buget se duce doar pe subvenția la termoficare. „Această primărie va ajunge în faliment. O treime din bugetul nostru se duce pe subvenția la termoficare. Dacă mai pun și costurile de operare și cât plătește populația, suntem ca la nebuni”, a declarat primarul, conform TVR Info. El a anunțat că, cel mai probabil spre sfârșitul verii sau în toamnă, va propune o discuție „foarte, foarte serioasă” despre viitorul orașului, deoarece continuarea în acest sistem, fără investiții în Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) și alte măsuri, va lăsa orașul fără fonduri pentru spitale, parcuri și transport public.
Problema termoficării este una cronică pentru București. Datoria istorică de 3,5 miliarde de lei de la fostul RADET, cu care municipalitatea se judecă, reprezintă o amenințare constantă de faliment, în cazul unei decizii judecătorești nefavorabile. Mai mult, actuala companie Termoenergetica este acuzată că repetă „la indigo” greșelile RADET, iar modul de calcul al prețurilor în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (ADITPBI) a dus la creșterea costurilor gigacaloriei. Această situație este agravată de faptul că ELCEN, principalul producător de energie termică, pare să „doarmă în papuci” în privința retehnologizării, în ciuda existenței unui Fond de Modernizare de 5 miliarde de lei, pus la dispoziție de Ministerul Energiei de ani buni.
Transportul public reprezintă o altă „gaură foarte mare” în bugetul Primăriei. Primarul Ciucu a criticat conducerea STB SA, în frunte cu directorul general Andrei Dinculescu Bighea, și sindicatele, pentru întârzierea implementării planului de redresare a societății. El a avertizat că, dacă nu vor fi făcuți pași importanți, va interveni personal, asumându-și riscurile politice aferente, precum grevele și presiunea mediatică. Primarul a menționat că i-a fost „rușine să vină în fața bucureștenilor și să pună iar pe ordinea de zi proiectul prin care să crească tariful la STB”, sugerând că ineficiența internă este principala problemă, nu doar tarifele mici.
Costurile STB au crescut semnificativ, ajungând să fie de două ori mai mari decât cele ale fostului RATB, conform declarațiilor primarului. Această creștere este pusă pe seama aprobării ADITPBI și a unui audit considerat superficial. Ciucu a subliniat că auditul realizat de ADITPBI la STB nu a fost făcut „pe bune”, atrăgând atenția asupra cheltuielilor exorbitante cu „biroul directorului” STB sau cu centrul de sănătate al companiei, care generează pierderi anuale de 4-5 milioane de lei. Primarul a anunțat că își va face publice cheltuielile tuturor societăților din subordinea municipalității, incluzând URAC, casa de sănătate, clubul sportiv și cantina, acuzând că „milioane peste milioane” se risipesc anual.
Situația financiară precară a Primăriei Capitalei este exacerbată de contextul discuțiilor privind transferul pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei la ELCEN către Municipiul București. Deși Consiliul General a luat act de acordul de principiu, Ciucu a condiționat preluarea ELCEN de asigurarea unei surse de finanțare pentru proiectele de retehnologizare. Fără această garanție, preluarea ar adăuga o povară financiară suplimentară asupra bugetului deja tensionat al capitalei. Această condiționare reflectă o preocupare legitimă pentru sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de termoficare, care a fost o sursă constantă de probleme pentru București de-a lungul anilor.
Un aspect crucial al acestei crize este lipsa de responsabilitate și transparență percepută la nivelul companiilor municipale. Avertismentul primarului Ciucu vine pe fondul unor ani de discuții despre necesitatea reformării sistemelor de transport și termoficare, reforme care au fost adesea blocate de interese politice sau sindicale. De exemplu, în 2023, Curtea de Conturi a României a publicat un raport critic privind managementul financiar al unor companii municipale, evidențiind deficiențe similare celor semnalate acum de primar.
Acest avertisment al primarului general nu este singular în peisajul urban românesc. Multe dintre marile orașe din România se confruntă cu provocări similare în gestionarea serviciilor publice esențiale, în special cele care necesită subvenții masive. Comparativ cu orașe europene precum Viena sau Berlin, unde sistemele de transport public și termoficare sunt adesea eficiente și bine finanțate, Bucureștiul se confruntă cu o infrastructură învechită și un management deficitar. În Viena, de exemplu, Wiener Linien, compania de transport public, reușește să acopere o parte semnificativă din costuri prin venituri proprii, în timp ce subvențiile sunt direcționate strategic către modernizare și extindere, nu către acoperirea pierderilor operaționale.
Declarațiile primarului Ciucu subliniază o criză sistemică, nu doar o problemă financiară temporară. Ele scot în evidență nevoia urgentă de reforme structurale, de la eficientizarea cheltuielilor și implementarea auditurilor riguroase, până la restructurarea managementului și a guvernanței corporative în companiile municipale. Fără o acțiune decisivă, riscul ca Bucureștiul să ajungă în incapacitate de plată este real, cu consecințe grave pentru calitatea vieții locuitorilor săi.
De ce contează
Situația financiară precară a Primăriei Capitalei, evidențiată de avertismentul primarului Ciprian Ciucu, are implicații directe și severe pentru toți bucureștenii. Un faliment ar însemna imposibilitatea de a finanța servicii esențiale precum spitalele, școlile, parcurile și, în cele din urmă, transportul public și termoficarea. Creșterea continuă a subvențiilor, care acoperă deja două treimi din buget, indică o lipsă cronică de eficiență și transparență în administrarea companiilor municipale. Fără o reformă profundă, bucureștenii vor continua să plătească prețul unor servicii publice de slabă calitate, finanțate din taxe și impozite, dar gestionate deficitar.
Concluzie Primarul Ciprian Ciucu a anunțat o „discuție foarte, foarte serioasă” pentru toamnă, sugerând că propunerile sale pentru salvarea orașului vor fi făcute publice atunci. Rămâne de văzut dacă va reuși să obțină sprijinul Consiliului General și al partidelor politice pentru implementarea măsurilor drastice necesare. Provocările sunt multiple: de la restructurarea STB și Termoenergetica, la negocierea preluării ELCEN cu garanții financiare și gestionarea datoriilor istorice. Viitorul financiar al Capitalei depinde de capacitatea administrației de a implementa reforme curajoase și de a depăși rezistența la schimbare din interiorul sistemului.
În lipsa acestora, spectrul falimentului rămâne o amenințare iminentă pentru București.