Bucureștiul își propune să-și reabiliteze imaginea urbană
Consiliul General al Municipiului București a aprobat, marți, 30 iunie 2026, un regulament inițiat de primarul general Ciprian Ciucu, prin care fațadele clădirilor din zonele construite protejate ale Capitalei vor fi curățate de graffiti și afișaj neautorizat. Programul, finanțat în mare parte de Primăria Capitalei, vizează cele 98 de Zone Construite Protejate din oraș, cu scopul declarat de a reda strălucirea patrimoniului și imaginii Bucureștiului. „Curățăm Bucureștiul de graffiti și afișe ilegale! Arată jalnic! Le mulțumim consilierilor generali că au votat astăzi regulamentul gândit în acest sens”, au transmis reprezentanții Primăriei Capitalei, citând o declarație a primarului Ciucu.
Potrivit Digi24, primarul Ciprian Ciucu a subliniat pe pagina sa de Facebook că „Scopul este simplu: un oraș mai frumos, un patrimoniu protejat și zone istorice de care să fim mândri”. Proiectul prevede ca Primăria Capitalei să suporte 80% din costurile de curățare, să se ocupe de documentațiile și soluțiile tehnice necesare, iar lucrările propriu-zise să fie executate de Administrația Străzilor București. Proprietarii sau asociațiile de proprietari vor achita diferența de 20% din costuri, în termen de 30 de zile de la recepția lucrării, conform informațiilor publicate de HotNews.
Implementarea programului se va desfășura în mai multe etape. Direcția de Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului București va delimita perimetrele de intervenție, iar ulterior Poliția Locală va identifica imobilele afectate de vandalism. După întocmirea notelor de constatare, proprietarii vor primi notificări oficiale și vor avea la dispoziție 45 de zile pentru a decide cum vor acționa. Aceștia au două opțiuni: fie își curăță fațadele pe cheltuială proprie în termen de 90 de zile, fie se înscriu în programul Primăriei. În cazul clădirilor monument istoric, ambele variante necesită obținerea prealabilă a acordului Direcției pentru Cultură, aspect de care, în cazul înscrierii în program, se va ocupa Primăria.
Un aspect important, evidențiat de HotNews, este că programul nu se limitează doar la curățarea inițială. Primarul Ciucu a declarat că „Zonele curate vor fi protejate prin patrulare, supraveghere video în spaţiul public şi campanii de informare. Puteţi contribui şi dumneavoastră, semnalând rapid actele de vandalism”. De asemenea, programul exclude arta stradală autorizată, publicitatea cu avize legale, lucrările de reabilitare termică și clădirile unde curățarea ar putea afecta integritatea fațadei. Proprietarii care nu respectă regulamentul sau refuză intervenția în termenele stabilite riscă sancțiuni contravenționale din partea Poliției Locale a Municipiului București.
Criticile la adresa inițiativei nu au întârziat să apară. Un comentator citat de HotNews a semnalat că, în București, capitala unui stat membru UE, există probleme mult mai stringente, cum ar fi asigurarea apei calde permanente și a căldurii pe timp de iarnă. Acesta a menționat datoria Termoenergetica către ELCEN și a acuzat lipsa de acțiune în renovarea clădirilor din centrul orașului. Un exemplu concret adus în discuție este clădirea vecină cu Primăria, de pe care cade tencuiala, fiind doar semnalizată cu un avertisment în loc să fie reparată. De asemenea, starea precară a trotuarelor din fața Primăriei și din zona adiacentă, cu pavele sparte și dislocate, a fost criticată, având în vedere fluxul zilnic de turiști.
Aceste observații subliniază o tensiune între inițiativele de înfrumusețare urbană și nevoile infrastructurale fundamentale ale Capitalei. În timp ce programul de curățare a fațadelor este lăudabil pentru impactul său estetic și protejarea patrimoniului, criticii argumentează că ar trebui prioritizate problemele esențiale care afectează calitatea vieții cetățenilor. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, Bucureștiul înregistra un deficit semnificativ în ceea ce privește infrastructura de termoficare, cu peste 20% din populație afectată de întreruperi frecvente ale apei calde și căldurii, o cifră mult peste media europeană de 5% conform Eurostat pentru orașele mari. Comparativ, orașe precum Viena sau Praga au investit masiv în modernizarea rețelelor, reușind să mențină un nivel de serviciu aproape neîntrerupt.
Preocuparea pentru aspectul orașului este legitimă, având în vedere că, în 2022, Bucureștiul a atras peste 2,5 milioane de turiști, conform datelor Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, iar imaginea urbană contribuie direct la experiența acestora. Cu toate acestea, gestionarea eficientă a resurselor publice impune o balanță între proiectele de înfrumusețare și cele de infrastructură vitală. Lipsa de reparații la clădiri istorice sau trotuare din zone centrale, așa cum a fost semnalat, nu doar că afectează imaginea, dar poate reprezenta și un pericol public. Legea 153/2011 privind monumentele istorice prevede obligația proprietarilor și autorităților de a întreține și proteja aceste bunuri, iar nerespectarea duce la sancțiuni.
De ce contează
Acest program contează deoarece adresează o problemă vizibilă și persistentă a degradării urbane, contribuind la îmbunătățirea imaginii Bucureștiului și la protejarea patrimoniului arhitectural. Un oraș curat și bine întreținut atrage turiști și investitori, crescând calitatea vieții rezidenților. Totuși, succesul pe termen lung depinde de echilibrul cu rezolvarea problemelor fundamentale de infrastructură și de o aplicare riguroasă a măsurilor preventive, transformând inițiativa dintr-o acțiune punctuală într-o strategie urbană coerentă și durabilă.
În perioada următoare, se așteaptă ca Primăria Capitalei să demareze procesul de identificare a zonelor și imobilelor eligibile, iar proprietarii vor fi notificați conform regulamentului. Rămâne de văzut cât de eficient va fi programul în a mobiliza proprietarii și în a preveni reapariția fenomenului de graffiti și afișaj ilegal, având în vedere istoricul Bucureștiului în gestionarea acestor aspecte. De asemenea, presiunea publică privind prioritizarea problemelor de infrastructură majoră, cum ar fi termoficarea și starea drumurilor, va continua să influențeze agenda administrației locale.
Colaborarea dintre autorități, cetățeni și societatea civilă va fi crucială pentru succesul acestei inițiative și pentru dezvoltarea armonioasă a Capitalei.