Investiție de 18,4 milioane euro pentru hub regional
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a anunțat oficial, marți, 30 iunie 2026, semnarea contractului pentru proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” București (AIHCB) și a infrastructurii aeroportuare aferente. Acest proiect reprezintă cel mai mare și complex demers de infrastructură aeroportuară din istoria recentă a României, având ca scop transformarea principalului punct de acces aerian al țării într-un hub regional modern, capabil să gestioneze un trafic anual de 30 de milioane de pasageri până în anul 2040.
Potrivit Digi24, investiția în proiectare și asistență tehnică se ridică la aproximativ 18,4 milioane de euro și a fost atribuită unui consorțiu condus de asocierea Leviatan Design și Ubitech Construcții. Acesta include o serie de subcontractanți și parteneri precum Petrodesign, Pintilie Partners Architecture Engineering, Instal Data Proiect, Start SRL, Triptic Architecture & Engineering, Vital Proiect, EPC – Consultanță de Mediu, Raluca Șerban Environmental Consultancy și Profesional Construct Proiectare. Durata totală a contractului este de 10 ani și jumătate, împărțită în doi ani pentru proiectare, trei ani și jumătate pentru asistență tehnică pe durata execuției și cinci ani pentru asistență tehnică în perioada de garanție a lucrărilor, conform HotNews.ro. Inițial, un articol menționa o durată de construcție de cinci ani și jumătate, însă HotNews.ro și stirileprotv.ro specifică o estimare de trei ani și jumătate pentru faza de construcție, după finalizarea proiectării.
Viitoarea construcție se va întinde pe o suprafață de aproximativ 176.000 de metri pătrați, o dimensiune considerabilă, comparabilă cu terminalele marilor aeroporturi europene. Această expansiune este esențială pentru a rezolva problema aglomerației, un aspect critic semnalat de stirileprotv.ro. Noul terminal este proiectat să proceseze până la 6.500 de călători pe oră în perioadele de vârf, o capacitate mult superioară celei actuale.
Din punct de vedere al infrastructurii de operare, proiectul prevede configurarea a cel puțin 48 de noi locuri de parcare pentru aeronave și instalarea a minimum 20 de punți de îmbarcare directe, facilități care vor contribui semnificativ la fluidizarea traficului aerian și la îmbunătățirea experienței pasagerilor. Standardele de confort vor fi aliniate la cele mai înalte din Europa, punându-se un accent deosebit pe experiența călătorilor, așa cum a subliniat CNAB.
Terminalul va fi dotat cu sisteme de ultimă generație pentru gestionarea bagajelor, echipamente avansate de control de securitate și o semnalizare digitală intuitivă. În interior, călătorii vor beneficia de zone extinse pentru retail și servicii de alimentație publică, dimensionate conform standardului IATA Optimum Level of Service, saloane de protocol moderne, precum și de un mediu ambiental optimizat prin sisteme performante de climatizare și acustică. Un aspect notabil este versatilitatea noii facilități, care va oferi zone specifice de operare atât pentru companiile aeriene de tip legacy, cât și pentru operatorii low-cost, cu o zonă dedicată de îmbarcare și debarcare, conform HotNews.ro.
Un element crucial al proiectului îl reprezintă conectivitatea multi-modală. Noul terminal nu va fi doar o clădire izolată, ci un nod de transport integrat care va facilita accesul rutier și feroviar prin noi stații destinate transportului public, autocarelor și taxiurilor. Totodată, se va dezvolta o rețea complexă de drumuri de acces și pasaje subterane care vor asigura legătura directă și rapidă între terminalul actual și cel care urmează să fie construit. Această integrare este vitală pentru a asigura un flux optim de pasageri și pentru a reduce timpii de tranzit.
Această expansiune este necesară în contextul creșterii constante a traficului aerian în România. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România se află încă sub media europeană la numărul de pasageri pe cap de locuitor, dar înregistrează o creștere accelerată, de peste 15% anual în ultimii ani pre-pandemici. De exemplu, în 2019, AIHCB a înregistrat un trafic de peste 14,7 milioane de pasageri, iar după o scădere temporară în pandemie, traficul și-a revenit rapid, ajungând la aproximativ 12,6 milioane în 2022 și peste 14,6 milioane în 2023. Fără o extindere majoră, aeroportul ar atinge rapid limita de capacitate, punând presiune pe operațiuni și pe experiența pasagerilor. Comparativ cu aeroporturi din regiune, cum ar fi cel din Varșovia (Chopin), care a gestionat peste 18 milioane de pasageri în 2023 cu două terminale, sau cel din Budapesta (Ferenc Liszt), cu peste 14,7 milioane de pasageri, Otopeniul necesită o modernizare substanțială pentru a deveni un competitor regional real.
De ce contează
Extinderea Aeroportului Otopeni este un proiect strategic cu implicații majore pentru economia României și pentru cetățeni. Un aeroport modern și eficient va facilita dezvoltarea turismului și a afacerilor, atrăgând mai multe companii aeriene și rute noi. Pentru pasageri, aceasta înseamnă o experiență de călătorie îmbunătățită, cu timpi de așteptare reduși, confort sporit și acces la servicii de calitate superioară. De asemenea, conectivitatea multi-modală va reduce stresul legat de transportul către și dinspre aeroport, integrând mai bine AIHCB în rețeaua națională de transport. Transformarea Otopeniului într-un hub regional va consolida poziția României pe harta transporturilor aeriene europene.
Următorul pas crucial este finalizarea etapei de proiectare în termenul estimat de doi ani. După aceasta, va urma licitația pentru contractul de execuție a lucrărilor de construcție, o etapă ce se anunță a fi la fel de complexă, având în vedere anvergura investiției. Monitorizarea atentă a întregului proces, de la proiectare la execuție și la perioada de garanție, este esențială pentru succesul acestui proiect de infrastructură vital.
Rămâne de văzut dacă termenele ambițioase vor fi respectate și dacă noul terminal va fi funcțional până în 2030, așa cum sugerează estimările de construcție de trei ani și jumătate după finalizarea proiectării, permițând AIHCB să atingă capacitatea de 30 de milioane de pasageri până în 2040, așa cum este planificat.