Parcurs controversat de la MISA la extrema dreaptă
Reținerea avocatului Mihai Rapcea, acuzat de promovarea ideologiilor fasciste, legionare și antisemite, readuce în atenție traseul public al unei figuri controversate, asociată de-a lungul anilor cu mișcarea MISA, extrema dreaptă românească și partidul SOS România. Dosarul penal deschis împotriva sa, conform Legii 217/2015 (cunoscută și ca Legea Vexler), subliniază o conduită repetitivă, cu potențial de radicalizare a discursului public, așa cum au declarat procurorii. În replică, Rapcea susține că este victima unei încălcări a libertății de exprimare și contestă legalitatea probelor, afirmând că Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” nu este o autoritate competentă să stabilească caracterul legionar sau fascist al faptelor.
Potrivit comunicatului de presă care anunța reținerea sa pentru 24 de ore, pe 2 aprilie 2026, suspectul R.M. (Mihai Rapcea) ar fi promovat public cultul unor persoane vinovate de crime de război, prezentându-le drept „repere valorice și victime ale unor epurări ideologice”. Totodată, el ar fi publicat pe Facebook o înregistrare video prin care a instigat la ură pe motive etnice și a diseminat idei specifice naționalismului extremist, îndreptate împotriva comunității evreiești. Un alt episod incriminat, datat 20 mai 2024, se referă la preluarea și diseminarea online a unor fragmente dintr-o lucrare scrisă în 1933 de Corneliu Zelea Codreanu, promovând astfel doctrine legionare și fasciste. Această acuzație, conform News.ro, depășește simpla reproducere a unui text istoric, vizând utilizarea acestuia într-un context de legitimare a discursului extremist.
Anchetatorii, conform ordonanței de reținere obținută de News.ro, îl acuză pe Mihai Rapcea de o serie de fapte care, în opinia lor, depășesc limita libertății de exprimare. Un exemplu este cel din ianuarie 2026, când Rapcea ar fi distribuit un videoclip realizat la Ateneul Român, în care un dispozitiv artizanal executa salutul legionar în fața bustului lui Mihai Eminescu, scenă interpretată ca un ritual cu tentă totalitară. De asemenea, procurorii menționează implicarea sa în adunări comemorative cu caracter neolegionar, inclusiv la Tâncăbești, unde ar fi fost intonate cântece legionare și folosit salutul fascist.
Pe componenta de antisemitism, procurorii afirmă că, în aprilie 2026, Rapcea ar fi publicat o înregistrare video instigând la ură împotriva comunității evreiești, recurgând la teorii conspiraționiste despre un presupus „control sionist” asupra justiției din România. Intenția sa de a purta pe piept steaua galbenă este interpretată ca o bagatelizare a memoriei victimelor Holocaustului. O altă acuzație se referă la manifestația din 9 octombrie 2024, organizată în fața Ambasadei Israelului, chiar de Ziua Holocaustului, unde ar fi promovat mesaje ce descriau iudaismul drept o „doctrină satanică”. Aceste fapte sunt considerate de Parchetul General, care instrumentează cazul, ca fiind o încălcare flagrantă a legilor privind combaterea antisemitismului și a xenofobiei, în special a Legii 217/2015 care interzice organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva păcii și umanității.
În susținerea acuzațiilor, anchetatorii invocă perchezițiile domiciliare, în urma cărora ar fi fost găsită o bibliotecă amplă de literatură extremistă, legionară și negaționistă, alături de obiecte de cult asociate simbolic acestei zone. De asemenea, au fost identificate probe informatice, inclusiv conversații pe WhatsApp și un istoric în aplicația ChatGPT, care ar indica solicitări din partea lui Rapcea pentru modificarea unui portret al lui Eminescu pentru a-i conferi o trăsătură „diabolică”, imagine folosită ulterior în materialele sale. Aceste elemente completează un tablou al unei activități sistematice de promovare a ideologiilor extremiste, potrivit procurorilor.
Un aspect central al biografiei publice a lui Mihai Rapcea, în vârstă de 51 de ani, este legătura sa cu MISA și cu liderul Gregorian Bivolaru. În urmă cu 20 de ani, Rapcea a participat nu doar la procesele lui Bivolaru ca apărător, ci și la întrunirile MISA de la Costinești și București. Blogul său personal, cu o secțiune dedicată „Misa - Bivolaru Archives”, conține materiale care atestă sprijinul său vocal pentru Gregorian Bivolaru, inclusiv o postare din 2010 intitulată „Our Hero: Vestea despre nevinovăția lui Gregorian Bivolaru a ajuns pana în Suedia. Ura!!!”. Un mesaj audio atribuit lui Bivolaru către Rapcea, într-un material video online, confirmă importanța avocatului în ecosistemul MISA. Cu toate acestea, după fuga lui Bivolaru în străinătate, Rapcea s-a distanțat și a devenit critic la adresa acestuia, relatând în 2011, într-un material pe YouTube, despre o întâlnire în Suedia și susținând că ar fi fost manipulat.
Pe lângă legăturile cu MISA, Mihai Rapcea a avut o prezență constantă în zona politică și mediatică de extremă dreaptă. A fost membru fondator al „Asociației Noua Dreaptă” în 2007, alături de Tudor Ionescu, participând la acțiuni de stradă, inclusiv la incidente violente împotriva comunității LGBTQ+ la marșurile Pride. În 2011, a încercat, împreună cu Tudor Ionescu și Viorel Ene, să înregistreze Partidul Naționalist (PN), proiect eșuat din cauza disensiunilor interne, Rapcea militând pentru o linie politică de dreapta radicală. Mai recent, a avut o legătură publică cu Diana Șoșoacă, realizând frecvent transmisiuni live în perioada 2023-2024 și fiind membru, apoi vicepreședinte, al partidului SOS România, de unde a fost exclus odată cu fostul soț al liderei partidului. La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, Rapcea a candidat ca senator în Circumscripția București pe listele partidului Patrioții Poporului Român (PPR), campania sa fiind marcată de materiale cu caracter rasist și eugenist.
Conținutul distribuit sistematic de Rapcea pe platformele sociale este caracterizat de un antisemitism radical, cu postări eliminate pentru încălcarea regulilor privind discursul urii. În iulie 2024, a publicat pe Facebook un material rasist despre identificarea persoanelor de origine evreiască prin profilare cranio-facială. Prin Editura Sânziana și blogul personal, promovează cultul liderilor Mișcării Legionare (Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța, Horia Sima), publicând noi ediții ale lucrării „Pentru legionari”, pe care o consideră esențială pentru „cunoașterea trecutului”, ignorând interdicțiile legale.
Reținerea lui Rapcea a generat reacții puternice în spațiul public. Senatorul AUR, Sorin Lavric, l-a apărat pe Rapcea într-o postare pe Facebook, asemănându-l cu un cruciat și criticând „masoreții marxiști” și Legea Vexler. Lavric a declarat: „Oricând, voi fi alături de Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Ilie Lăcătușu, Mircea Nicolau și avocatul Mihai Rapcea.” Această declarație subliniază polarizarea discursului public și existența unei susțineri pentru figuri acuzate de promovarea ideologiilor extremiste, chiar și în mediul politic.
În contestația depusă la instanță, Mihai Rapcea susține că probele obținute din telefonul său mobil au fost strânse nelegal, procurorul folosind o „ordonanță de autorizare provizorie” în locul unei percheziții informatice dispuse de un judecător. De asemenea, contestă valoarea rapoartelor Institutului „Elie Wiesel”, considerându-l subiectiv și necompetent. În apărarea sa, invocă libertatea de exprimare, afirmând că mesajele sale sunt simple judecăți de valoare, nu fapte penale, iar obiectele găsite la domiciliu țin de viața sa privată și convingerile sale, fără scop propagandistic. El consideră restricțiile impuse prin controlul judiciar, inclusiv interdicția de a posta online și de a participa la adunări publice, ca fiind disproporționate și o formă de cenzură, susținând că nu reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
De ce contează
Cazul avocatului Mihai Rapcea este emblematic pentru provocările cu care se confruntă societatea românească în gestionarea discursului extremist și a revizionismului istoric. El subliniază tensiunea dintre libertatea de exprimare și necesitatea combaterii ideologiilor care incită la ură și violență, așa cum sunt definite de legislația românească și europeană. Implicarea unei figuri publice, cu legături în avocatură și politică, în promovarea unor astfel de idei poate legitima curente periculoase, influențând segmente ale populației și subminând valorile democratice și toleranța. Acest caz servește drept un avertisment privind persistența și adaptabilitatea extremismului în spațiul digital și necesitatea unei reacții ferme din partea instituțiilor statului.
Pe termen scurt, instanța va decide asupra contestației lui Mihai Rapcea privind controlul judiciar și legalitatea probelor. Indiferent de decizie, cazul va continua să fie un test pentru aplicarea Legii 217/2015 și pentru capacitatea sistemului judiciar românesc de a echilibra drepturile fundamentale cu combaterea discursului de ură. Pe termen lung, acest episod relansează dezbaterea publică despre limitele libertății de exprimare, rolul educației civice și istorice în prevenirea radicalizării, și responsabilitatea platformelor online în moderarea conținutului.
De asemenea, va fi interesant de urmărit modul în care partidele politice se vor poziționa față de astfel de acuzații, având în vedere susținerea manifestată de anumiți politicieni pentru Rapcea, ceea ce ar putea influența viitoarele dinamici electorale și sociale din România.