Percheziții și audieri în dosarul Mihai Rapcea
Un avocat din București, identificat de surse judiciare pentru G4Media ca fiind Mihai Rapcea, în vârstă de 51 de ani, a fost reținut joi, 25 iunie 2026, de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Acesta este acuzat de distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și de promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război. Acțiunea a venit în urma unor percheziții domiciliare desfășurate în Capitală, coordonate de Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, așa cum a informat un comunicat oficial al poliției.
Potrivit Parchetului, dosarul penal a fost deschis ca urmare a unor postări făcute de avocat pe rețelele de socializare la începutul anului curent. Procurorii au reținut, printre altele, o înregistrare audio-video din 16 ianuarie 2026, postată pe Facebook, în care o persoană executa „salutul specific Mișcării Legionare” în curtea Ateneului Român, în fața unui dispozitiv artizanal cu chipul lui Mihai Eminescu. Acest dispozitiv, dotat cu un senzor de mișcare, răspundea gestului prin ridicarea automată a propriului braț mecanic, la un unghi de 45 de grade, o acțiune considerată de natură să propage simboluri și mesaje neolegionare și fasciste. Această informație a fost detaliată în comunicatele de presă ale Parchetului, preluate de news.ro și alte instituții media.
Ancheta procurorilor vizează și fapte petrecute în aprilie și mai 2026. La data de 2 aprilie 2026, suspectul R.M. (Rapcea Mihai) ar fi promovat public cultul unor persoane vinovate de crime de război, prezentându-le drept „repere valorice și victime ale unor epurări ideologice”. De asemenea, prin intermediul unei înregistrări video publicate pe profilul său de Facebook, ar fi promovat direct „ura pe motive etnice și idei, concepții ori doctrine specifice naționalismului extremist, îndreptate împotriva comunității evreiești”. O altă acuzație se referă la preluarea, publicarea și diseminarea online, pe 20 mai 2024, a unui paragraf și a unui aforism extras dintr-o lucrare scrisă în anul 1933 de Corneliu Zelea Codreanu, promovând astfel idei și doctrine legionare și fasciste, conform documentelor anchetatorilor. Este important de menționat că, deși acțiunile din 2026 sunt recente, referința la 20 mai 2024 indică o perioadă mai lungă de monitorizare a activității online a avocatului.
Perchezițiile au avut loc la trei adrese din București, fiind identificate și ridicate mai multe bunuri de interes în cauză, inclusiv publicații, obiecte cu semnificație simbolică și înscrisuri care reflectă afinități față de ideologia legionară. După percheziții, persoana vizată a fost condusă la audieri, iar ulterior reținută. Oficialii Parchetului subliniază că activitățile procedurale sunt reglementate de Codul de Procedură Penală și au drept scop administrarea probatoriului cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale, precum și a principiului prezumției de nevinovăție.
Legislația românească, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva păcii și umanității, modificată și completată, interzice explicit astfel de fapte. Această ordonanță a fost adoptată în contextul angajamentelor României față de valorile democratice și condamnarea totalitarismului, inclusiv a regimului legionar, care a avut un rol tragic în istoria țării. Sancțiunile pentru încălcarea acestor prevederi pot include închisoarea de la șase luni la cinci ani.
Comparativ cu alte țări europene, România se aliniază eforturilor de combatere a extremismului. De exemplu, în Germania, negarea Holocaustului sau afișarea simbolurilor naziste sunt infracțiuni pedepsite sever. În Franța, legile anti-rasism și anti-antisemitism sunt, de asemenea, stricte. Cazul avocatului Rapcea subliniază o tendință îngrijorătoare a reapariției unor astfel de mesaje în spațiul online, fenomen amplificat de ușurința diseminării informațiilor prin rețelele sociale. Acesta nu este un caz izolat în România, unde periodic apar incidente legate de promovarea unor ideologii extremiste, însă vizarea unui avocat ridică semne de întrebare suplimentare privind responsabilitatea publică și etica profesională.
De ce contează
Acest caz este important deoarece subliniază vigilența autorităților române în aplicarea legilor care interzic promovarea ideologiilor extremiste, fasciste și legionare. Implicarea unui avocat într-un astfel de dosar ridică întrebări serioase despre etica profesională și responsabilitatea publică, având în vedere rolul său în sistemul de justiție. De asemenea, cazul evidențiază provocările pe care le reprezintă mediul online pentru combaterea discursului instigator la ură și a propagandei extremiste, având implicații directe asupra siguranței și coeziunii sociale a comunităților vulnerabile, precum cea evreiască, vizată explicit în postările incriminate.
Cercetările în acest dosar continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a Serviciului de Investigații Criminale. Urmează etapele procesuale specifice, inclusiv administrarea de noi probe și, posibil, trimiterea în judecată. Outcome-ul acestui caz va reprezenta un precedent important în jurisprudența românească privind aplicarea legislației referitoare la combaterea extremismului online și responsabilitatea individuală în spațiul digital. Rămâne de văzut dacă acuzațiile vor fi susținute în instanță și care va fi decizia finală, având în vedere și drepturile procesuale ale suspectului, inclusiv prezumția de nevinovăție, garantate de Codul de Procedură Penală.
Societatea civilă și organizațiile care militează împotriva antisemitismului și rasismului vor monitoriza îndeaproape evoluția acestui caz.