Premierul și Isărescu, folosiți în scheme deepfake
O amplă operațiune transfrontalieră, desfășurată pe 25 iunie 2026, a vizat destructurarea unei rețele infracționale specializate în înșelăciuni cu investiții, care a operat în România, Republica Moldova și Ucraina. Această acțiune coordonată a dus la efectuarea a 8 percheziții domiciliare în România și 17 în Ucraina, inclusiv la patru centre de apel (call-center-e) situate pe teritoriul ucrainean, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB).
Anchetatorii români, în colaborare cu autoritățile din Republica Moldova și Ucraina, au investigat activități infracționale desfășurate de la începutul anului 2023 până în prezent. Victimele, cel puțin 43 de cetățeni români, au fost convinse să investească sume considerabile pe platforme de tranzacționare fictive, cum ar fi GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA sau MACRO CAPITAL. Prejudiciul total estimat până în prezent se ridică la aproximativ 3.600.000 de lei.
Modul de operare al grupării era complex și bine structurat. Infractorii creau și difuzau anunțuri publicitare înșelătoare în mediul online, promițând profituri rapide, garantate și substanțiale prin investiții în criptomonede sau acțiuni. Aceste anunțuri includeau materiale video de tip deepfake, generate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care imaginea unor persoane publice din România, precum prim-ministrul și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, era folosită fraudulos pentru a conferi credibilitate schemelor, conform surselor citate de PCAB.
Persoanele interesate depuneau cereri pe site-urile administrate de infractori, exprimându-și intenția de a investi. Ulterior, așa-numiții „responsabili cu efectuarea apelurilor” contactau potențialele victime prin telefonie S.I.P. (Session Initiation Protocol), le evaluau situația financiară și le direcționau către platforme fictive de tranzacționare. După ce victimele depuneau fonduri pentru activarea conturilor, „responsabilii cu păstrarea clienților” le încurajau să facă investiții suplimentare, promițând randamente mari. Odată obținută suma maximă de la victime, site-ul dispărea, iar comunicarea cu infractorii înceta, ducând la pierderea totală a activelor.
Procurorii au subliniat că membrii grupării foloseau pseudonime și tehnici avansate de manipulare și persuasiune în timpul conversațiilor online și telefonice. Mai mult, victimele erau adesea convinse să furnizeze datele cardurilor bancare sau să instaleze software-uri de acces la distanță pe dispozitivele lor. Prin aceste programe, infractorii obțineau controlul asupra aplicațiilor de internet banking ale victimelor, facilitând sustragerea fondurilor.
În România, șapte persoane fizice sunt cercetate în acest dosar, dar până în prezent au fost depistate doar două dintre ele. Celelalte persoane se află pe teritoriul altor state din afara Uniunii Europene, ceea ce complică eforturile de extrădare și urmărire penală. Această situație evidențiază dificultățile întâmpinate de autorități în combaterea criminalității cibernetice transfrontaliere, unde infractorii își desfășoară activitatea din jurisdicții diferite.
În cadrul perchezițiilor, au fost identificate și ridicate peste 150 de sisteme informatice, sume de bani în cuantum total de peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, înscrisuri și alte probe relevante. Aceste descoperiri sugerează o operațiune bine finanțată și organizată, cu resurse tehnologice considerabile. Comparativ cu alte cazuri de fraude online, unde sumele recuperate sunt adesea minime, recuperarea a peste 157.000 de euro reprezintă un succes parțial, dar subliniază amploarea prejudiciilor cauzate.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a reiterat avertismentul privind riscurile asociate investițiilor realizate prin platforme financiare neautorizate sau nereglementate de autoritățile competente. Astfel de platforme operează fără transparență și garanții pentru protecția investitorilor, putând duce la pierderi financiare semnificative sau chiar totale. În context european, reglementările privind criptomonedele și platformele de investiții sunt în continuă evoluție, însă infractorii găsesc rapid noi modalități de a eluda controalele.
De ce contează
Această operațiune este crucială pentru siguranța financiară a cetățenilor români, deoarece demonstrează sofisticarea crescândă a schemelor de fraudă online și utilizarea inteligenței artificiale pentru a crea conținut fals credibil. Expunerea publică a acestor metode, inclusiv deepfake-urile cu personalități marcante, servește ca un avertisment vital pentru public, subliniind necesitatea unei vigilențe sporite înainte de a efectua investiții online. De asemenea, cooperarea internațională în acest caz subliniază eforturile consolidate ale autorităților de a combate criminalitatea transfrontalieră, care amenință stabilitatea financiară și încrederea publicului în sistemul de investiții.
Viitorul acestui caz depinde de capacitatea autorităților de a localiza și extrăda persoanele implicate care se află în afara Uniunii Europene. Această provocare juridică și diplomatică va determina măsura în care justiția va fi pe deplin aplicată. De asemenea, rămâne deschisă întrebarea privind implementarea unor măsuri preventive mai stricte la nivelul platformelor de social media pentru a detecta și elimina rapid conținutul de tip deepfake și anunțurile frauduloase.
Este esențial ca instituțiile financiare și autoritățile de reglementare să continue campaniile de conștientizare pentru a educa publicul cu privire la riscurile investițiilor pe platforme neautorizate și la semnele distinctive ale schemelor Ponzi moderne.