Decizie majoră pentru suporteri și organizatori de evenimente
Liber bere reprezintă subiectul principal al acestui articol. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat marți, 30 iunie 2026, „Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive și de modificare a Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (PL-x 455/2025) - lege ordinară)”. Această decizie deschide calea pentru vânzarea și consumul de băuturi slab alcoolizate pe stadioanele din România, o schimbare mult așteptată de o parte a suporterilor și cluburilor sportive. Deputatul Ciprian Paraschiv, unul dintre inițiatorii proiectului, a declarat că adoptarea legii reprezintă „victoria suporterilor” și a fenomenului sportiv, marcând o „experiență la nivel de 2026 pe stadioane și arene” și creând condiții pentru dezvoltarea cluburilor.
Proiectul de lege a fost adoptat cu o majoritate semnificativă, înregistrând 242 de voturi „pentru”, 9 „contra” și 34 de abțineri, dintr-un total de 286 de deputați prezenți în plen. Un deputat a ales să nu voteze. Noile prevederi modifică articolul 10, alineatul (1), litera k) din Legea nr. 4/2008, permițând vânzarea, distribuirea și consumul băuturilor „slab alcoolizate, cu o concentrație alcoolică de până la 5% în volum”. Este esențial de menționat că aceste băuturi vor putea fi comercializate „numai în pahare fără capac din hârtie sau din material plastic”, o măsură menită să prevină utilizarea lor ca proiectile și să sporească siguranța în incinta arenelor sportive.
Pe lângă permisiunea de a vinde bere, legea impune și noi obligații organizatorilor de evenimente sportive. Aceștia vor trebui să afișeze „în locuri vizibile, atenționări privind consumul responsabil de băuturi alcoolice”. Această prevedere subliniază importanța promovării unui comportament civilizat și responsabil, în contextul relaxării restricțiilor. Inițiativa legislativă a avut un spectru larg de susținere politică, fiind depusă de un grup divers de parlamentari. Printre inițiatori se numără deputați neafiliați (Coarnă Dumitru, Csillag Andrei, Nagy Vasile, Pîclișan Gheorghe-Petru, Simu Aurora-Tasica), deputați PSD (Adomnicăi Mirela Elena, Andruşcă Lucian-Nicolae, Băișanu Ştefan-Alexandru, Cotîrleț Paul-Claudiu, Lipă Elisabeta, Lungu Romeo-Daniel, Morar Lucian-Ioan-Titus, Plopeanu Rodica, Solomon Adrian, Vușcan Voicu), deputați AUR (Bordian Alexandru, Ciornei Daniel-Cătălin, Cîrligeanu Ariadna-Elena, Coleșa Ilie-Alin, Coman Dragoș-Florin, Constantinescu Andra-Claudia, Gușă Andrei-Cosmin, Iagăr Monica, Iosub Cosmin-Teodor, Mușat Doru-Lucian, Paraschiv Ciprian-Constantin, Vulpoiu Dorel), deputați PNL (Bogdan Ionel-Ovidiu, Cadar Răzvan-Olimpiu, Știrbu Gigel-Sorinel), deputați SOS RO (Caragață Florin, Goidescu Ionel, Macovei Ilie Simona-Elena, Oltenașu Sorin-George), deputați UDMR (Kántor Boglárka, Vass Levente), deputați Minorități (Bouda Ștefan, Ghera Giureci-Slobodan, Longher Ghervazen, Merka Adrian-Miroslav, Stancu Ionel), deputați UPR (Chiriță Răzvan-Mirel, Corcheș Codruța-Maria, Enachi Raisa, Grofu Daniel, Groza Călin-Florin, Irimia Ancuța-Florina, Popa Cristian-Alexandru) și senatori AUR (Șipoș Eugen-Cristian, Vlăescu Virgiliu-George).
Înainte de votul final, modificarea Legii 4 a generat dispute politice și sportive. A existat o inițiativă paralelă, asociată fostului ministru al Sportului, Ionuț Stroe, care a fost criticată de mai multe cluburi și suporteri. Această variantă prevedea reguli mai stricte privind consumul de alcool, supravegherea video și sancțiunile, ceea ce a stârnit reacții negative din partea unor cluburi importante precum Farul, Universitatea Craiova, Oțelul Galați și Dinamo. Spre deosebire de această abordare, varianta adoptată acum, susținută de Ciprian Paraschiv, este percepută ca o relaxare a regulilor și o aliniere la practicile europene. Reacțiile din rândul ultrașilor sunt împărțite, dar o parte semnificativă a acestora a salutat adoptarea legii, văzând-o ca pe un pas spre normalitate și o îmbunătățire a experienței pe stadion.
Comparativ cu alte țări europene, România se aliniază acum la o practică destul de comună. De exemplu, în Germania, Marea Britanie sau Spania, consumul de bere este permis pe stadioane, adesea cu restricții similare privind tipul de recipient. Această deschidere poate contribui la creșterea veniturilor cluburilor sportive, care, potrivit datelor din 2024 de la Liga Profesionistă de Fotbal, se confruntă adesea cu dificultăți financiare. De asemenea, poate îmbunătăți atmosfera de pe stadioane, atrăgând un public mai larg și transformând evenimentele sportive în experiențe mai complete, similare celor întâlnite în Occident. Un studiu Eurostat din 2023 arată că veniturile generate din vânzarea de alimente și băuturi în timpul evenimentelor sportive pot reprezenta până la 15-20% din totalul veniturilor pentru cluburile medii din UE.
De ce contează
Această modificare legislativă este crucială pentru modernizarea experienței suporterilor pe stadioanele românești și pentru alinierea la standardele europene. Pe lângă beneficiul direct pentru fani, care vor putea consuma băuturi slab alcoolizate în condiții de siguranță, decizia poate avea un impact economic pozitiv asupra cluburilor sportive. Creșterea veniturilor din vânzări poate fi reinvestită în infrastructură, academii de juniori sau achiziții de jucători, contribuind la dezvoltarea fotbalului românesc. De asemenea, prin crearea unei atmosfere mai relaxate și mai atractive, se poate stimula prezența publicului la meciuri, revitalizând fenomenul sportiv local.
În concluzie, adoptarea acestei legi marchează un moment important pentru sportul românesc. Rămâne de văzut cum va fi implementată în practică și dacă organizatorii vor reuși să gestioneze eficient noile prevederi, asigurând în continuare siguranța și ordinea publică. Autoritățile, împreună cu cluburile sportive, vor trebui să monitorizeze cu atenție impactul acestei decizii și să ajusteze măsurile, dacă va fi necesar. Posibilele provocări includ asigurarea respectării regulilor privind tipul de recipient și promovarea responsabilității în consumul de alcool, aspecte esențiale pentru succesul pe termen lung al acestei inițiative.
Experții în siguranță publică, citați de HotNews în 2025, au subliniat că supravegherea video și prezența sporită a forțelor de ordine vor rămâne elemente cheie pentru prevenirea incidentelor, chiar și în contextul noii legi.