Liberalii s-au abținut după modificările din Senat
Ordonanța de Urgență nr. 38/2026, cunoscută sub numele de OUG SAFE, un act normativ esențial pentru accesarea fondurilor europene destinate apărării și dezvoltării infrastructurii, a fost blocată recent în Camera Deputaților, generând un val de critici și acuzații reciproce între partidele politice. Adoptată inițial de Guvernul Bolojan chiar înainte de moțiunea de cenzură, ordonanța a stârnit controverse majore din cauza unor articole considerate fără legătură cu programul SAFE. Potrivit HotNews, PNL a ales să se abțină la vot, iar PSD a acuzat liberalii de iresponsabilitate, susținând că aceștia și-au blocat propria inițiativă legislativă.
Controversele au apărut imediat după adoptarea OUG de către fostul Executiv. PSD a criticat vehement introducerea, pe lângă prevederile privind programul SAFE, a altor 12 articole colaterale, care vizau, printre altele, norme legate de industria vinului, reguli noi pentru proiectele de gaze și modificări privind rambursarea TVA. Aceste prevederi au fost percepute de PSD ca fiind beneficii mascate pentru anumiți agenți economici sau interese locale, în special în județul Bihor, conform acuzațiilor lui Alexandru Mihai Ghigiu de la PSD, citat de Mediafax. Curtea Constituțională a respins ulterior o sesizare a PSD și a Avocatului Poporului, care reclamau un conflict juridic de natură constituțională, argumentând că Guvernul a justificat urgența prin obiectivele de absorbție a fondurilor PNRR și SAFE pentru 2026.
Situația a escaladat în Parlament, unde Senatul a intervenit și a eliminat articolele controversate din OUG 38/2026. Senatorii au decis „curățarea textului de prevederile care nu aveau legătură cu securitatea națională”, păstrând exclusiv reglementările privind finanțarea strategică a armatei și programul SAFE. Această decizie a Senatului, deși a aliniat ordonanța la scopul său inițial de înzestrare a Armatei, a generat o reacție negativă din partea PNL. Potrivit Digi24, liberalii nu au mai dorit să voteze ordonanța în Camera Deputaților, considerând că, prin eliminarea prevederilor locale, actul normativ a fost desfigurat.
În plenul Camerei Deputaților, ordonanța a fost respinsă cu 110 voturi „pentru”, 16 „împotrivă”, dar inițiativa a fost blocată de 107 abțineri și 59 de parlamentari care nu au votat deloc. Majoritatea abținerilor au venit din partea PNL, în timp ce USR s-a abținut în semn de protest, conform Mediafax. Alexandru Mihai Ghigiu (PSD) a declarat că „răzgândeala a devenit modul în care Partidul Național Liberal face politică în România”, subliniind inconsecvența liberalilor care, la Senat, votaseră pentru forma modificată a ordonanței, dar au refuzat să o susțină în Camera Deputaților.
Programul SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un mecanism european creat pentru a susține investițiile în apărare și a consolida industria europeană de apărare. Nota de fundamentare a Guvernului, citată de HotNews, sublinia că scopul principal al acestui instrument este stimularea producției europene de armament și asigurarea disponibilității echipamentelor de apărare. În contextul geopolitic actual, cu un conflict persistent în proximitatea României, accesarea rapidă a acestor fonduri este crucială pentru modernizarea capacităților de apărare naționale și pentru îndeplinirea angajamentelor NATO. Blocarea acestei ordonanțe riscă să întârzie semnificativ procesul de achiziție și dezvoltare.
Un aspect esențial al deciziei CCR, conform Digi24, a fost legat de necesitatea maximizării absorbției fondurilor europene din PNRR și din instrumentul SAFE, precum și de sincronizarea calendarului național cu termenele stabilite la nivel european. Curtea a reținut că ordonanța viza și evitarea unor blocaje administrative la nivel local, care ar fi putut afecta implementarea proiectelor. Prin urmare, chiar dacă prevederile controversate au fost eliminate, impactul inițial al ordonanței asupra gestionării fondurilor europene a fost recunoscut ca fiind legitim.
Comparația cu alte state membre UE arată că România se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește eficiența cheltuirii fondurilor europene și a celor alocate apărării. De exemplu, Polonia și statele baltice au implementat mecanisme legislative rapide pentru a accelera achizițiile militare și a atrage investiții în industria de apărare, în contextul amenințărilor regionale. În România, însă, disputele politice și tergiversările legislative, cum este cazul OUG SAFE, pot duce la pierderea oportunităților de finanțare și la întârzieri în consolidarea securității naționale. Istoric, România a avut dificultăți în absorbția fondurilor europene, cu o rată de absorbție de doar 37% în perioada 2007-2013, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ceea ce subliniază importanța fiecărui act normativ care facilitează accesul la resurse financiare.
Criticile aduse de PSD și PNL reciproc reflectă o polarizare politică ce afectează deciziile strategice. PSD a acuzat PNL că „pune interesele de partid mai presus de proiectele importante pentru România”, în timp ce PNL a semnalat că eliminarea unor prevederi importante pentru dezvoltarea locală le-a redus interesul pentru vot. Această confruntare politică, în loc să ducă la un consens, a lăsat programul SAFE „în aer”, așa cum a declarat un reprezentant al PNL, citat de Digi24, evidențiind riscurile fragmentării politice în domenii de interes național.
De ce contează
Blocarea OUG SAFE are implicații semnificative pentru România, în special în contextul necesității urgente de modernizare a Armatei și de consolidare a capacităților de apărare. Întârzierea implementării programului SAFE înseamnă pierderea unor fonduri europene esențiale pentru achiziția de echipamente militare și dezvoltarea industriei naționale de apărare. Aceasta poate afecta angajamentele României față de NATO și capacitatea de descurajare în fața amenințărilor regionale. De asemenea, lipsa unui cadru legislativ clar pentru absorbția fondurilor europene poate duce la pierderi financiare și la ratarea unor oportunități de dezvoltare economică și strategică.
În concluzie, respingerea OUG 38/2026 în Camera Deputaților subliniază o problemă profundă de colaborare politică și de prioritizare a intereselor naționale. Deși Curtea Constituțională a validat constituționalitatea ordonanței în ansamblul său, disputele privind prevederile colaterale au condus la un impas. Rămâne de văzut ce soluții legislative vor fi identificate pentru a debloca accesul României la fondurile SAFE și PNRR. Este posibil ca Guvernul să fie nevoit să propună o nouă inițiativă legislativă sau să reia discuțiile cu partidele parlamentare pentru a ajunge la un consens.
Între timp, programul de înzestrare a Armatei și proiectele de dezvoltare locală rămân în așteptare, cu riscuri semnificative pentru securitatea și dezvoltarea economică a țării.