Incendiile de vegetație, o amenințare tot mai mare pentru România

Fenomenul incendiilor de vegetație a atins cote alarmante în România în ultimii ani, transformându-se dintr-o problemă sezonieră într-o amenințare persistentă, exacerbată de schimbările climatice. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru anul 2023, au fost înregistrate peste 30.000 de incendii de vegetație la nivel național, un număr record care depășește semnificativ media ultimilor cinci ani. Colonelul Mircea Olaru, șeful Centrului Operațional Național din cadrul IGSU, a declarat recent: "Asistăm la o creștere exponențială a numărului de intervenții. Fenomenele meteorologice extreme, precum seceta prelungită și temperaturile ridicate, creează condiții propice pentru propagarea rapidă a focului, punând presiune imensă pe resursele noastre."

Această realitate este susținută și de rapoartele europene. Conform datelor din Sistemul European de Informații privind Incendiile Forestiere (EFFIS) pentru perioada 2018-2022, România s-a clasat constant printre primele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața anuală afectată de incendii de vegetație, cu o medie de aproximativ 50.000 de hectare anual. Deși cifra EFFIS include și incendiile forestiere, ea subliniază vulnerabilitatea ecosistemelor românești. În contrast, țări cu suprafețe forestiere comparabile, dar cu o gestionare mai bună a riscurilor, precum Suedia sau Finlanda, înregistrează suprafețe afectate mult mai mici, chiar și în anii cu veri secetoase, conform unui studiu al Comisiei Europene din 2022.

Cauzele acestor incendii sunt multiple, dar predomină neglijența umană. Aproximativ 90% dintre incendiile de vegetație sunt provocate de activități umane, conform statisticilor IGSU pe 2024. Printre acestea se numără arderea necontrolată a miriștilor, focul deschis lăsat nesupravegheat, aruncarea țigărilor aprinse sau scurtcircuitele electrice în zonele rurale. Un exemplu concret al impactului local este județul Dolj, unde în vara anului 2023 au fost raportate peste 1.200 de incendii de vegetație, afectând în special culturile agricole și pășunile, conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Oltenia" al județului Dolj. Pagubele materiale s-au ridicat la milioane de lei, iar calitatea aerului a fost grav afectată în mai multe localități.

Pe lângă neglijența umană, factorii climatici joacă un rol crucial. Schimbările climatice au adus o creștere a frecvenței și intensității perioadelor de secetă și a valurilor de căldură. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis în 2024 avertizări de secetă pedologică severă pentru regiuni extinse din sudul și estul României, situație care se perpetuează de mai mulți ani. Profesorul universitar Elena Popescu, expert în climatologie la Universitatea București, a explicat că "temperaturile medii anuale în România au crescut cu aproximativ 1,5 grade Celsius în ultimele trei decenii, iar precipitațiile devin tot mai neregulate, cu perioade lungi de uscăciune urmate de ploi torențiale. Acest dezechilibru creează un mediu ideal pentru declanșarea și propagarea rapidă a incendiilor."

Autoritățile române au intensificat eforturile de prevenire și stingere. În 2024, IGSU a lansat o campanie națională de conștientizare, "Focul – un pericol real", axată pe educarea populației rurale privind riscurile arderii miriștilor și a vegetației uscate. De asemenea, fondurile europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 și prin viitorul Program Operațional Sănătate și Securitate (POSS) 2021-2027, au fost alocate pentru achiziționarea de echipamente moderne de intervenție, inclusiv autospeciale de stingere cu capacitate mărită și drone pentru monitorizare aeriană. Cu toate acestea, criticii, precum reprezentanți ai ONG-urilor de mediu, susțin că fondurile alocate pentru prevenție sunt încă insuficiente comparativ cu cele destinate intervenției, iar legislația privind arderea miriștilor nu este aplicată cu suficientă rigoare.

Un aspect adesea neglijat este impactul pe termen lung asupra biodiversității și sănătății publice. Incendiile distrug habitate naturale, afectează calitatea solului și contribuie la poluarea aerului cu particule fine și gaze toxice, care pot provoca afecțiuni respiratorii. Studiile realizate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) în 2023 au indicat o creștere a concentrațiilor de PM2.5 în zonele afectate de incendii, depășind frecvent limitele admise de legislația europeană. Această situație necesită o abordare integrată, care să includă nu doar intervenția rapidă, ci și strategii pe termen lung de gestionare a terenurilor și reîmpăduriri.

De ce contează

Incendiile de vegetație nu sunt doar o problemă de mediu, ci și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor, a proprietății și a economiei naționale. Ele generează pierderi materiale semnificative pentru agricultori, distrug ecosisteme valoroase și contribuie la degradarea calității aerului. Fără o strategie coerentă și implementată riguros, care să combine prevenția, educația și o capacitate sporită de intervenție, România riscă să se confrunte cu un număr tot mai mare de dezastre, cu implicații grave pentru dezvoltarea durabilă și bunăstarea populației.

În fața acestei provocări, România se află la o răscruce. Pe de o parte, există o conștientizare crescută a riscurilor și eforturi de modernizare a echipamentelor. Pe de altă parte, persistența neglijenței umane și intensificarea fenomenelor climatice extreme impun o regândire profundă a strategiilor. Este esențială o colaborare mai strânsă între autoritățile locale și centrale, fermieri, proprietari de terenuri și organizații de mediu. De asemenea, consolidarea legislației și aplicarea strictă a sancțiunilor pentru cei care provoacă incendii rămân măsuri cruciale.

Viitorul va depinde de capacitatea României de a se adapta și de a implementa soluții durabile pentru a gestiona această amenințare tot mai prezentă.