Accesibilizarea blocurilor vechi cu fonduri europene
Camera Deputaților a adoptat marți, 30 iunie 2026, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor „Lift pentru viață”. Această inițiativă legislativă vizează instalarea de lifturi, rampe și platforme elevatoare în blocurile de locuințe colective construite înainte de 31 decembrie 1989, care nu dispun de astfel de facilități. Deputata PSD Diana Tușa a comentat pe contul său de socializare că, „în România anului 2026, mii de români – vârstnici, persoane cu dizabilități sau cu mobilitate redusă – sunt prizonieri în propriile locuințe. Blocuri întregi fără lift transformă un apartament la etajul 3 sau 4 într-o fortăreață.”
Proiectul de lege creează un cadru juridic dedicat lucrărilor de accesibilizare a clădirilor de locuințe colective existente, cu un accent deosebit pe imobilele cu un regim de înălțime de peste P+3 etaje, care nu au fost prevăzute cu lift la momentul construirii. Măsurile propuse includ instalarea de lifturi, iar acolo unde acest lucru nu este posibil din cauza constrângerilor spațiale interne, montarea de rampe sau platforme elevatoare, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Inițiatorii legii subliniază, în expunerea de motive, că scopul principal este îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele vârstnice, cele cu dizabilități și alte categorii cu mobilitate redusă, care se confruntă cu dificultăți semnificative în accesarea locuințelor situate la etajele superioare.
Potrivit informațiilor obținute de la inițiatori, inclusiv de la Robert Cazanciuc (PSD), peste 3,5 milioane de români locuiesc în aproximativ 88.000 de blocuri fără lift. Această situație transformă locuințele în adevărate „închisori” pentru persoanele vârstnice și cele cu dizabilități, limitându-le drastic capacitatea de a părăsi locuința. Robert Cazanciuc a explicat că multe dintre aceste lifturi vor fi construite în exteriorul blocurilor, deoarece spațiul interior este adesea insuficient. „Principala provocare a proiectului nu a fost una tehnică – cum să construim liftul – ci una juridică, legată de terenul din fața blocului, care aparține primăriei și nu asociației de proprietari. Am clarificat acest aspect cu arhitecți, ingineri și juriști”, a declarat Cazanciuc.
Legea, inițiată de parlamentari din mai multe formațiuni politice, inclusiv Diana Tușa și Robert Cazanciuc de la PSD, a parcurs un proces legislativ amplu. Senatul a adoptat proiectul la 30 martie 2026, iar Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a aprobat forma finală marți, 30 iunie 2026, pe baza unui raport favorabil care a inclus 51 de amendamente admise și doar două respinse. Votul covârșitor, cu 273 de voturi pentru din 292, subliniază amploarea susținerii parlamentare pentru acest proiect cu un impact social considerabil.
Finanțarea programului „Lift pentru viață” este preconizată să provină din fonduri europene, prin programe operaționale dedicate incluziunii și coeziunii sociale. Robert Cazanciuc a subliniat că există șanse „extrem de mari” de a obține cel puțin un miliard de euro, având în vedere că proiectul răspunde la două priorități majore ale Comisiei Europene pentru viitorul buget 2028-2034: îmbătrânirea populației și accesul la locuințe. Această problemă a blocurilor vechi fără lift nu este specifică doar României, ci este o provocare la nivel european. Un normativ de construcții din 2008 prevede deja obligația de a construi blocuri de patru etaje cu lift, însă problema persistă pentru fondul locativ anterior acestei date.
Proiectul va include o etapă-pilot, cu 100 de blocuri, câte două în fiecare județ, pentru a testa soluțiile tehnice și juridice. Cazanciuc a menționat că, chiar și pe actualul buget european, există fonduri necheltuite sau cu risc de necheltuire, iar Comisia Europeană a încurajat obținerea rapidă a cadrului legal pentru a putea realoca aceste fonduri. Această flexibilitate financiară ar putea accelera implementarea programului în România, transformând-o într-un exemplu de bună practică la nivel european în gestionarea provocărilor legate de îmbătrânirea populației și accesibilitatea urbană.
De ce contează
Acest program este crucial pentru sute de mii de români, în special vârstnici și persoane cu dizabilități, care sunt adesea izolate social din cauza dificultăților de mobilitate. Prin instalarea lifturilor și rampelor, legea va permite acestor categorii să-și recapete autonomia și să participe mai activ la viața comunității, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții. De asemenea, inițiativa demonstrează o aliniere a României la prioritățile europene privind incluziunea socială și îmbătrânirea activă, deschizând calea pentru atragerea unor fonduri europene substanțiale și contribuind la modernizarea fondului locativ existent, adesea neglijat.
Legea urmează să fie transmisă Președintelui României pentru promulgare, iar după publicarea în Monitorul Oficial, va intra în vigoare în condițiile prevăzute de actul normativ. Succesul implementării va depinde de capacitatea autorităților locale și centrale de a gestiona eficient fondurile europene și de a depăși obstacolele birocratice și tehnice. Rămâne de văzut cum va fi derulat proiectul-pilot și cât de rapid se va extinde programul la nivel național, având în vedere numărul mare de blocuri vizate și complexitatea lucrărilor necesare.
Monitorizarea atentă a alocării și utilizării fondurilor va fi esență pentru asigurarea transparenței și eficienței programului.