Derogare extinsă pentru stadionul din Miercurea Ciuc
Modifică regulamentul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Federația Română de Fotbal (FRF) a anunțat luni, 29 iunie 2026, o decizie importantă prin Comitetul său de Urgență, care permite clubului FK Csikszereda să continue să joace meciurile de pe teren propriu în Superliga pe stadionul din Miercurea Ciuc, deși acesta nu îndeplinește criteriile minime de capacitate impuse de regulament. Această hotărâre vine în urma unei solicitări explicite din partea clubului harghitean, care ar fi fost altfel obligat să se mute pe o altă arenă omologată. „Comitetul Executiv sau Comitetul de Urgență, după caz, poate aproba, în cazuri temeinic motivate, prelungirea perioadei de grație acordate conform prevederilor alin. 4 sau alin. 4bis de mai sus cu încă maxim un an competițional”, se arată în comunicatul FRF, citat de Digi24.
Stadionul din Miercurea Ciuc are o capacitate de aproximativ 2.500 de locuri, semnificativ sub pragul minim de 4.500 de locuri cerut pentru echipele din primul eșalon, conform regulamentelor Superligii. În sezonul precedent, 2025-2026, Csikszereda a beneficiat de o derogare automată în calitate de echipă nou-promovată. Însă, pentru sezonul 2026-2027, regulamentul existent nu mai permitea acordarea unei noi excepții în mod automat, ceea ce a determinat clubul să solicite o modificare a prevederilor legale ale fotbalului românesc. Fără această intervenție, formația din Miercurea Ciuc ar fi fost forțată să își dispute partidele pe o altă arenă, așa cum a transmis Mediafax.
Comitetul de Urgență al FRF, responsabil pentru această decizie, este compus din președintele forului național, Răzvan Burleanu, prim-vicepreședintele Gino Iorgulescu și vicepreședintele Cristian Petrean. Această structură a aprobat introducerea unui nou alineat în Regulamentul de Organizare a Activității Fotbalistice (ROAF), care specifică posibilitatea prelungirii perioadei de grație „în cazuri temeinic motivate”. Această flexibilitate regulamentară este esențială pentru cluburile din comunități mai mici care, deși reușesc performanțe sportive notabile, se confruntă cu infrastructuri sportive subdimensionate în raport cu cerințele ligii superioare.
Pe lângă prelungirea perioadei de grație, Federația a stabilit și o modificare privind calculul locurilor rezervate suporterilor echipei oaspete. În cazul acordării unei perioade suplimentare de grație, procentul de 5% din locurile destinate fanilor vizitatori va fi calculat raportat la capacitatea minimă impusă pentru competiție (4.500 de locuri), și nu la capacitatea reală a stadionului. Această prevedere asigură că, indiferent de mărimea fizică a arenei, suporterii echipelor adverse vor beneficia de un număr rezonabil de bilete, respectând standardele de siguranță și organizare. De exemplu, pentru o capacitate minimă de 4.500 de locuri, 5% înseamnă 225 de locuri, un număr considerabil mai mare decât 5% din capacitatea reală de 2.500 de locuri a stadionului din Miercurea Ciuc, care ar fi însemnat doar 125 de locuri.
Această situație nu este singulară în fotbalul românesc. Multe cluburi din ligile inferioare care reușesc promovarea se confruntă cu probleme similare de infrastructură. De exemplu, în 2023, Stadionul Municipal din Sibiu a necesitat investiții semnificative pentru a fi omologat pentru Superligă, iar cluburi precum UTA Arad au avut, de asemenea, dificultăți în trecut cu îndeplinirea cerințelor. Conform unui raport al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) din 2024, doar aproximativ 60% dintre stadioanele din Superliga îndeplinesc integral toate criteriile UEFA de Categoria a III-a, la care se raportează și FRF. Această derogare acordată Csikszereda, deși specifică, subliniază o problemă sistemică a infrastructurii sportive din România, unde investițiile nu țin pasul cu performanțele sportive ale unor echipe din orașe mai mici.
Decizia FRF poate fi interpretată ca o măsură pragmată de a susține diversitatea geografică și sportivă a Superligii, permițând cluburilor din comunități precum Miercurea Ciuc să concureze la cel mai înalt nivel fără a fi penalizate excesiv de lipsa infrastructurii, pe care nu o pot dezvolta peste noapte. Pe de altă parte, criticii ar putea argumenta că astfel de derogări creează precedente și pot diminua standardele generale ale competiției. Cu toate acestea, având în vedere că stadionul Csikszereda este, în prezent, cel mai mic din primul eșalon și singurul care nu respectă cerința minimă de 4.500 de locuri, măsura pare să fie una excepțională, dictată de circumstanțe concrete și „temeinic motivate”, așa cum subliniază comunicatul oficial al FRF. Comitetul Executiv al FRF, sub conducerea lui Răzvan Burleanu, a mai fost criticat în trecut pentru decizii similare privind regulamentele, însă de fiecare dată a invocat necesitatea adaptării la realitățile fotbalului românesc.
De ce contează
Această modificare regulamentară este crucială pentru FK Csikszereda și pentru comunitatea din Miercurea Ciuc, deoarece permite menținerea echipei în orașul de origine, evitând costuri suplimentare și pierderea identității locale prin mutarea pe un alt stadion. Pentru suporteri, înseamnă continuitatea experienței meciurilor acasă. La nivel național, decizia reflectă o abordare mai flexibilă a FRF față de cluburile cu resurse limitate de infrastructură, dar cu performanțe sportive remarcabile. Aceasta poate încuraja și alte echipe din ligile inferioare să investească în performanță, știind că există mecanisme de adaptare regulamentară în cazuri bine justificate.
Pe termen scurt, FK Csikszereda va putea planifica sezonul 2026-2027 cu certitudinea că își va juca meciurile acasă. Pe termen lung, rămâne deschisă întrebarea privind investițiile în infrastructura sportivă din România. Este de așteptat ca FRF să continue să monitorizeze situația și să încurajeze cluburile să își modernizeze stadioanele pentru a îndeplini standardele. Această derogare ar putea fi un semnal pentru autoritățile locale și guvernamentale de a aloca mai multe fonduri pentru dezvoltarea bazelor sportive, asigurând astfel o creștere durabilă a fotbalului românesc și evitând situațiile de criză legate de omologarea stadioanelor în viitor.
În plus, rămâne de văzut dacă alte cluburi din Superligă vor solicita derogări similare în viitor, testând limitele flexibilității regulamentare a FRF.