Eșec major pentru politica de imigrație a lui Trump
Curtea Supremă a Statelor Unite a respins, marți, 30 iunie 2026, tentativa președintelui Donald Trump de a limita dreptul la cetățenie prin naștere pentru copiii imigranților aflați ilegal sau temporar pe teritoriul american. Decizia, adoptată cu șase voturi la trei, menține interpretarea constituțională aplicată de peste 150 de ani privind acordarea cetățeniei persoanelor născute în Statele Unite, așa cum raportează BBC și MEDIAFAX. Această hotărâre reprezintă un eșec important pentru administrația Trump, care a încercat să modifice această practică printr-un ordin executiv semnat pe 20 ianuarie 2025, în prima zi a noului său mandat la Casa Albă, potrivit AFP preluată de Agerpres.
Opinia majoritară a fost redactată de președintele Curții Supreme, John Roberts. Acesta a arătat că prevederile celui de-al 14-lea Amendament al Constituției garantează cetățenia copiilor născuți pe teritoriul american, indiferent de statutul juridic al părinților. „Cetățenia a reprezentat atunci, la fel ca acum, dreptul de a avea drepturi și de a participa liber la comunitatea noastră politică. Autorii celui de-al 14-lea Amendament au extins această promisiune «fiecărei persoane născute liber pe acest pământ». Astăzi, ne respectăm această promisiune”, a scris John Roberts în motivarea deciziei. Judecătorul-șef a reamintit că amendamentul a fost adoptat în 1868, după Războiul Civil american, pentru a clarifica statutul juridic al foștilor sclavi născuți în Statele Unite și pentru a le garanta drepturile, inclusiv descendenților acestora.
Hotărârea Curții Supreme este considerată una dintre cele mai importante decizii constituționale din ultimii ani și reprezintă unul dintre cele mai semnificative eșecuri juridice suferite de Donald Trump în actualul mandat. Aceasta invalidează un decret prezidențial care fusese declarat neconstituțional de toate instanțele inferioare, arată Agerpres. Principiul cetățeniei prin naștere, conform căruia orice copil născut în SUA devine automat cetățean american, a fost înscris în acest amendament, adoptat în 1868. Această jurisprudență, veche de peste un secol și jumătate, a fost consolidată de Curtea Supremă, refuzând să o reinterpreteze în sensul solicitat de administrație.
Decizia are o puternică încărcătură politică, având în vedere că majoritatea conservatoare din Curtea Supremă include mai mulți judecători numiți chiar de Donald Trump în timpul primului său mandat. Chiar și așa, trei dintre cei șase judecători conservatori au votat pentru invalidarea ordinului executiv, conform Agerpres. Această situație subliniază independența justiției americane, chiar și în fața numirilor politice.
Blocarea acestei inițiative obligă administrația Trump să identifice alte instrumente pentru reducerea imigrației ilegale, potrivit analiștilor. Una dintre variantele luate în calcul ar putea fi înăsprirea măsurilor care limitează accesul migranților pe teritoriul Statelor Unite, cu scopul de a reduce numărul persoanelor care ar putea beneficia de dreptul la cetățenie prin naștere pentru copiii lor. Această abordare ar viza mai degrabă prevenirea intrării, decât modificarea statutului legal al celor deja născuți pe teritoriul american. O astfel de strategie ar putea include o sporire a securității la frontieră, extinderea zidului de la granița cu Mexicul sau impunerea unor condiții mai stricte pentru acordarea vizelor.
Contextul istoric al celui de-al 14-lea Amendament, adoptat după Războiul Civil, este crucial pentru înțelegerea deciziei. La momentul respectiv, scopul principal era de a asigura că foștii sclavi și descendenții lor, născuți pe pământ american, erau recunoscuți ca cetățeni cu drepturi depline, eliminând orice ambiguitate juridică. Această decizie a Curții Supreme subliniază angajamentul instituției de a proteja principiile fundamentale ale Constituției, chiar și atunci când acestea intră în conflict cu politicile executive. O comparație cu alte țări din Uniunea Europeană arată că majoritatea statelor europene nu aplică un principiu similar de „jus soli” (cetățenie prin naștere pe teritoriu), ci mai degrabă „jus sanguinis” (cetățenie prin descendență), deși există excepții și nuanțe. Această diferență fundamentală face ca dezbaterea asupra cetățeniei prin naștere să fie unică în contextul american.
De ce contează
Această decizie are implicații profunde pentru milioane de familii de imigranți și pentru viitorul politicii de imigrație a Statelor Unite. Menținerea dreptului la cetățenie prin naștere asigură că copiii născuți pe teritoriul american, indiferent de statutul părinților, beneficiază de toate drepturile și protecțiile legale. Este o victorie pentru susținătorii drepturilor civile și un semnal că instituțiile americane pot acționa ca un contra-balans eficient în fața tentativelor de modificare unilaterală a legilor fundamentale. Pe termen lung, decizia va influența strategiile viitoare ale oricărei administrații care dorește să abordeze problema imigrației, forțându-le să caute soluții legislative sau administrative care respectă cadrul constituțional existent.
În urma acestei hotărâri, administrația Trump, sau orice administrație viitoare, va fi nevoită să-și reevalueze abordarea în ceea ce privește imigrația ilegală. Este de așteptat ca eforturile să se concentreze pe controlul frontierelor și pe aplicarea legilor existente privind intrarea și șederea în țară, mai degrabă decât pe modificarea drepturilor constituționale. Rămâne de văzut dacă Congresul american va iniția dezbateri pentru o reformă cuprinzătoare a imigrației, care ar putea aborda diverse aspecte ale sistemului actual. Cu toate acestea, având în vedere diviziunile politice actuale, o astfel de reformă pare dificil de realizat pe termen scurt.
Decizia Curții Supreme reafirmă rolul acesteia de gardian al Constituției și stabilește un precedent puternic pentru viitoarele provocări juridice legate de drepturile civile și imigrație.