Canicula și lipsa stocării amplifică prețurile energiei
România a înregistrat luni, 29 iunie 2026, cel mai ridicat preț la energia electrică din Europa, cu vârfuri de peste 4.200 de lei pe MWh în orele de seară, echivalentul a 4,2 lei pe kilowatt-oră. Această situație exacerbată de caniculă și de reducerea producției din diverse surse, a fost confirmată de datele Operatorului Pieței, citate de Economica.net și Digi24. Prețul mediu al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) a atins 1.171 de lei pe MWh, adică aproximativ 224 de euro pe MWh, plasând România în fruntea clasamentului european, urmată de Ungaria, cu doar un euro mai puțin. Prin contrast, Bulgaria și Grecia înregistrau prețuri mult mai mici, de 90, respectiv 87 de euro pe MWh.
Expertul în energie Ciprian Cherciu a explicat, pentru Digi24, că problema fundamentală nu este prețul scăzut al energiei din timpul zilei, ci costul exorbitant din orele de seară, cauzat de lipsa capacităților de stocare. „Problema nu este că energia e foarte ieftină în timpul zilei, ci că este foarte scumpă seara. Acest lucru se întâmplă pentru că nu avem capacități de stocare”, a declarat Cherciu, subliniind că investițiile în sisteme de stocare ar putea aplatiza aceste diferențe și ar reduce costurile pe termen lung pentru consumatori.
Temperaturile extreme, care au afectat România, influențează simultan mai multe surse de producție. Randamentul panourilor fotovoltaice scade considerabil pe caniculă, centralele nucleare, precum Cernavodă, riscă să își reducă activitatea din cauza temperaturii apei de răcire, iar debitul Dunării este semnificativ sub mediile multianuale, diminuând producția hidroelectrică. Această combinație de factori meteorologici și infrastructură deficitară creează un scenariu de prețuri volatile și ridicate, cu impact direct asupra pieței angro de energie.
În timpul zilei, România beneficiază de contribuția celor aproximativ 400.000 de prosumatori, care injectează surplusul de energie produsă de panourile fotovoltaice în rețea. Această injecție de energie, alături de producția hidroelectrică, menține prețurile la un nivel scăzut în jurul prânzului. Însă, energia produsă nu poate fi stocată la scară largă. Seara, când consumul crește semnificativ și producția fotovoltaică scade la zero, România este nevoită să importe energie la prețuri mult mai mari, generând vârfurile de costuri observate. Cherciu a menționat că prosumatorii, deși uneori criticați pentru dezechilibrarea rețelei, contribuie de fapt la stabilitatea acesteia în perioadele critice, punând „umărul” cel mai mult în această perioadă.
Europa își propune să crească capacitatea de stocare în baterii de la 50 la 70 de gigawați-oră, un obiectiv de la care România este mult în urmă. „Noi nu avem capacități de stocare aproape deloc, sub 1% din consum vine din baterii de rețea. Este o problemă care trenează de foarte mulți ani”, a precizat Cherciu. El estimează că investițiile necesare pentru dezvoltarea capacităților de stocare ar fi mult mai mici decât pierderile generate de situația actuală a pieței.
Deși variațiile orare ale prețurilor din piața angro nu se reflectă direct în facturile populației prin tarifare orară, ele generează un preț mediu mai mare, care este, de fapt, prețul din factură. „Aceste fluctuații de pe piață generează un preț mediu, care este de fapt prețul din factură. În funcție de furnizor, acest lucru se răsfrânge asupra costurilor pe termen lung”, a explicat expertul. Astfel, consumatorii finali resimt indirect aceste costuri crescute, chiar dacă nu plătesc prețul de vârf din fiecare oră.
O comparație cu situația din Uniunea Europeană indică o problemă structurală a României. În timp ce alte state membre au făcut progrese în stocarea energiei, România a rămas în urmă, cu o dependență mare de importuri în orele de vârf. Această lipsă de investiții strategice în infrastructura energetică, în special în tehnologii de stocare, face ca țara să fie vulnerabilă la fluctuațiile pieței și la condițiile meteorologice extreme. Riscul unor pene de curent rămâne, conform lui Cherciu, redus, dar costurile crescute sunt o realitate.
De ce contează
Situația actuală a prețurilor la energie electrică în România este un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea sistemului energetic național. Lipsa capacităților de stocare, coroborată cu efectele schimbărilor climatice, generează costuri semnificative care se transferă, în cele din urmă, către consumatori prin prețuri medii mai mari. Investițiile în baterii de rețea ar putea stabiliza piața, ar reduce dependența de importuri și ar asigura o mai bună integrare a energiei regenerabile, contribuind la securitatea energetică și la competitivitatea economică a țării. Fără aceste măsuri, România va continua să înregistreze prețuri volatile și ridicate.
Pe termen scurt, este puțin probabil ca prețurile să scadă semnificativ în condițiile persistenței caniculei și a debitului redus al Dunării. Pe termen mediu și lung, soluția propusă de experți, precum Ciprian Cherciu, implică investiții masive în capacități de stocare a energiei și o mai bună coordonare a producției cu consumul. Guvernul României și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ar trebui să prioritizeze strategiile de dezvoltare a infrastructurii de stocare pentru a atenua aceste dezechilibre.
De asemenea, integrarea mai eficientă a prosumatorilor în piață și stimularea investițiilor private în soluții de stocare ar putea juca un rol crucial în stabilizarea prețurilor și asigurarea unei tranziții energetice echitabile.