Comemorarea Pogromului din 1941 și combaterea antisemitismului
Președintele Israelului, Isaac Herzog, a subliniat duminică, la Iași, rolul esențial pe care evreii din România l-au avut în întemeierea și dezvoltarea Statului Israel, considerându-i o punte vie între cele două națiuni. Declarația a fost făcută în cadrul celei de-a XII-a ediții a Marșului Vieții, un eveniment dedicat comemorării victimelor Pogromului din iunie 1941, o tragedie care a marcat profund istoria României. Liderul israelian a mulțumit autorităților române, inclusiv primarului municipiului Iași, Mihai Chirica, Președinției, Parlamentului și Guvernului României, pentru angajamentul lor ferm în combaterea antisemitismului și în păstrarea memoriei Holocaustului, potrivit Agerpres și RFI.
Herzog, aflat într-o vizită de stat în România alături de Prima Doamnă, Michal Herzog, a transmis un mesaj puternic de solidaritate și responsabilitate comună în fața recrudescenței antisemitismului. "Astăzi privesc spre trecut, plâng pentru cei pierduți și rostesc rugăciunea Kaddish în memoria lor, în numele trecutului nostru și pentru viitorul nostru", a afirmat președintele israelian. Această ceremonie, care marchează 85 de ani de la evenimentele tragice din 1941, a reunit oficiali români, reprezentanți ai comunității evreiești și delegații din Israel, subliniind importanța dialogului și a memoriei istorice.
Pogromul de la Iași, desfășurat între 28 iunie și 6 iulie 1941, a reprezentat unul dintre cele mai sumbre capitole din istoria României, soldat cu uciderea a mii de evrei – femei, bărbați, copii și vârstnici – în oraș și în împrejurimi. Președintele Herzog a descris aceste evenimente ca fiind "crime, umilințe, bătăi sau trenurile morții, orchestrate la cele mai înalte niveluri, dar puse în aplicare de oameni din toate păturile societății". Întrebarea retorică "Cum? Cum poate fi înțeleasă o asemenea cruzime, răspândită în întreaga societate?" a rămas fără răspuns, evocând "o tăcere asurzitoare" în fața ororilor. Istoricii estimează că peste 13.000 de evrei au fost uciși în timpul Pogromului de la Iași, conform Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA, iar Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel, a confirmat implicarea autorităților române de atunci.
Vizita președintelui Herzog în România nu este doar un omagiu adus trecutului, ci și o reconfirmare a legăturilor profunde dintre cele două țări. El a amintit că la Iași a fost scrisă prima versiune a imnului național al Israelului, "Hatikvah" (Speranța), de către Naftali Herz Imber, o dovadă a contribuției intelectuale și culturale a evreilor din România la identitatea israeliană. Astăzi, comunitatea evreiască din România, deși mult diminuată numeric față de perioada interbelică, când număra peste 750.000 de membri, conform Institutului Național de Statistică din 1930, continuă să joace un rol activ în viața culturală și socială a țării.
Angajamentul României în combaterea antisemitismului a fost reafirmat prin adoptarea Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării și Discursului Instigator la Ură 2021-2023, care a fost prelungită. Această strategie include măsuri legislative, educaționale și de conștientizare publică, menite să prevină repetarea ororilor trecutului și să promoveze toleranța. Comparația cu alte state membre UE arată că România se aliniază eforturilor europene de condamnare a antisemitismului, cu o legislație similară celei din Germania sau Franța, țări care au implementat măsuri stricte împotriva negării Holocaustului și a discursului de ură. Conform unui sondaj Eurobarometru din 2022, țările din estul Europei, inclusiv România, înregistrează o conștientizare în creștere a importanței educației despre Holocaust.
Luni, președintele Isaac Herzog va fi primit la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis (n.r. *aici sursa a menționat eronat Nicușor Dan, care este primarul Bucureștiului, nu președintele României), unde vor avea loc discuții oficiale privind consolidarea relațiilor bilaterale. Ulterior, liderul israelian se va adresa Parlamentului României, un gest simbolic ce subliniază importanța parteneriatului strategic dintre cele două state. Această vizită reconfirmă angajamentul României față de valorile democratice și de respectul față de drepturile omului, elemente esențiale în consolidarea unei societăți reziliente și incluzive.
De ce contează
Vizita președintelui Herzog și comemorarea Pogromului de la Iași sunt cruciale pentru consolidarea memoriei istorice și combaterea antisemitismului, un fenomen în recrudescență la nivel global. Prin recunoașterea contribuției evreilor români la Statul Israel și prin condamnarea fermă a atrocităților trecutului, România își reafirmă angajamentul față de valorile europene și democratice. Acest demers contribuie la educarea noilor generații, prevenind repetarea erorilor istorice și promovând toleranța și respectul reciproc într-o societate marcată de diversitate culturală și etnică.
În contextul geopolitic actual, vizita președintelui israelian la București și Iași are și o dimensiune strategică, consolidând relațiile bilaterale și parteneriatul dintre România și Israel. Discuțiile de la Palatul Cotroceni și discursul din Parlament vor aborda, probabil, subiecte de interes comun, de la cooperarea economică și tehnologică la securitatea regională. Rămâne de văzut ce noi inițiative vor rezulta din aceste întâlniri și cum vor contribui ele la dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări, în special în domenii precum educația, cultura și combaterea discursului de ură.
De asemenea, deschiderea unor noi proiecte comune de cercetare a Holocaustului și de promovare a memoriei ar putea fi un rezultat tangibil al acestei vizite.