România sub Cod Roșu de Caniculă: Temperatui de până la 41°C

România se confruntă cu un val de căldură extremă la final de iunie 2026, cu avertizări de Cod Roșu de caniculă extinse la 35 de județe și municipiul București. Potrivit Elenei Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), temperaturile resimțite ar putea ajunge până la 45 de grade Celsius în aglomerările urbane, iar maximele vor atinge 41 de grade Celsius în anumite regiuni. „Valul de căldură va fi în intensificare începând de astăzi. Este cod roșu de caniculă în Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei, unde temperaturile vor fi foarte ridicate pentru perioada în care ne aflăm, între 35 și 41 de grade Celsius, nopți tropicale și un indice de disconfort termic de peste 80 de unități”, a declarat Mateescu pentru Libertatea.

Această situație meteorologică, cu valori termice apropiate de recordurile absolute înregistrate în luna iunie, a determinat autoritățile să ia măsuri urgente. Spre exemplu, dimineața zilei de 28 iunie a adus deja valori neobișnuit de ridicate, cu 19 stații meteorologice înregistrând cele mai mari temperaturi minime pentru o dimineață de 28 iunie de când se fac măsurători, conform ANM. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități în majoritatea zonelor afectate, accentuând disconfortul termic.

Între 28 iunie, ora 10:00, și 29 iunie, ora 10:00, un Cod Roșu a vizat deja zone din Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei, incluzând județele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Sibiu, Harghita, Covasna, Brașov, Suceava și Botoșani. În aceste regiuni, temperaturile maxime au fost cuprinse între 35 și 38 de grade Celsius, atingând chiar 39-40 de grade în Maramureș, Crișana și nord-vestul Transilvaniei, cu nopți tropicale între 17 și 25 de grade Celsius. Simultan, un Cod Portocaliu a fost activ în Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și a Moldovei, cu maxime între 34 și 38 de grade și nopți tropicale între 17 și 22 de grade.

De duminică, 29 iunie, ora 10:00, până miercuri, 1 iulie, ora 10:00, avertizarea de Cod Roșu a fost extinsă semnificativ, acoperind Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei, inclusiv Bucureștiul. În aceste zone, maximele termice vor fi cuprinse între 35 și 41 de grade Celsius, cu cele mai ridicate valori în Banat și Crișana. Nopțile vor rămâne tropicale, cu minime între 17 și 25 de grade Celsius, conform datelor ANM citate de HotNews.ro și Libertatea. Pentru Dobrogea și jumătatea estică a Munteniei, a fost emis un Cod Portocaliu, cu temperaturi maxime de la 32 de grade în Delta Dunării până la 38 de grade în rest, și minime nocturne între 20 și 24 de grade. De asemenea, în intervalul 28 iunie – 29 iunie, un Cod Galben a vizat Dobrogea și sud-estul Munteniei, cu maxime între 30 și 34 de grade.

În Capitală, situația este deosebit de gravă. Bucureștiul a intrat sub Cod Portocaliu duminică, 29 iunie, ora 10:00, până luni, 30 iunie, ora 10:00, iar apoi sub Cod Roșu de luni, 30 iunie, ora 10:00, până miercuri, 1 iulie, ora 10:00. Maximele termice în București sunt estimate să atingă 39 de grade Celsius, cu un disconfort termic accentuat și un ITU peste 80 de unități, avertizează ISU București-Ilfov. În acest context, ISU B-IF a transmis recomandări populației și a amenajat puncte de hidratare și prim ajutor în zonele de trafic intens, ca parte a măsurilor suplimentare aprobate de Comitetele pentru Situații de Urgență București și Ilfov. Cetățenii sunt îndemnați să acceseze platforma națională fiipregatit.ro pentru mai multe recomandări.

Comparativ cu media multianuală pentru luna iunie, care în România este de aproximativ 20-22 de grade Celsius în zonele de câmpie, temperaturile actuale depășesc cu mult aceste valori, indicând o intensificare a fenomenelor meteorologice extreme. Această tendință este în concordanță cu rapoartele Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) din 2023, care au arătat că Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, având o creștere a temperaturilor de două ori mai mare decât media globală. În 2022, de exemplu, valurile de căldură au provocat mii de decese în Europa, subliniind gravitatea situației actuale din România.

Directorul ANM, Elena Mateescu, a adus însă și vești despre o schimbare a vremii. Începând de miercuri după-amiază (1 iulie), gradul de instabilitate atmosferică va crește, în special în zonele de deal și de munte. „Joi, vineri, sâmbătă, valorile de temperatură vor scădea cu minimum 10 grade Celsius, apar vijeliile, furtunile și căderile de grindină”, a concluzionat Elena Mateescu, oferind o perspectivă de răcorire după această perioadă caniculară extremă. Această instabilitate va aduce precipitații și fenomene severe, o tranziție bruscă de la caniculă la furtuni violente, un scenariu din ce în ce mai frecvent în ultimii ani din cauza schimbărilor climatice.

De ce contează

Acest val de căldură extremă are implicații semnificative pentru sănătatea publică, agricultură și infrastructură. Temperaturile resimțite de 45 de grade Celsius pot duce la insolație, deshidratare severă și agravarea afecțiunilor cronice, în special la vârstnici și copii. De asemenea, căldura intensă crește riscul de incendii de vegetație și afectează culturile agricole, având un impact economic considerabil. Scăderea bruscă a temperaturilor, însoțită de furtuni și grindină, poate provoca inundații locale și pagube materiale, perturbând viața cotidiană și activitățile economice. Pregătirea și respectarea recomandărilor autorităților sunt esențiale pentru minimizarea riscurilor.

Concluzie România se află în plin ciclu de fenomene meteorologice extreme, de la caniculă sufocantă la potențiale furtuni violente. Prognoza ANM indică o ameliorare a situației termice începând cu miercuri după-amiaza, când instabilitatea atmosferică va crește și temperaturile vor scădea semnificativ. Cu toate acestea, tranziția bruscă de la căldură extremă la vijelii și grindină necesită o atenție sporită din partea populației și a autorităților locale. Rămâne de văzut dacă măsurile preventive adoptate vor fi suficiente pentru a gestiona impactul acestor fenomene și dacă infrastructura va rezista fără pagube majore.

Monitorizarea continuă a avertizărilor meteorologice și adaptarea comportamentului individual rămân cruciale în fața acestor provocări climatice.