Măsuri urgente pentru protejarea ecosistemelor și sănătății
Grecia a lansat, începând de luni, 29 iunie 2026, un program susținut de Uniunea Europeană prin care oferă pescarilor o primă de 5,33 euro pe kilogram pentru capturarea peștelui-iepure (Lagocephalus sceleratus), o specie invazivă și toxică ce amenință ecosistemele marine și sănătatea umană. Această inițiativă, cu un buget de 1,5 milioane de euro din fonduri europene, vizează eradicarea speciei din apele elene, a declarat Spýros Protopsáltis, secretarul general al Ministerului Agriculturii, pentru site-ul in.gr, informație preluată și de AFP și News.ro.
Prezența tot mai accentuată a peștelui-iepure în Marea Mediterană, în special în apele grecești, a stârnit îngrijorare atât în rândul pescarilor, cât și al turiștilor. Această specie, originară din Marea Roșie și oceanele Indian și Pacific, a pătruns în Mediterană prin Canalul Suez, conform datelor Universității franceze Côte d'Azur, care monitorizează speciile neindigene. Înmulțirea sa rapidă este considerată un exemplu elocvent al modului în care încălzirea globală a mărilor și oceanelor modifică ecosistemele și perturbă economiile locale dependente de pescuit.
Peștele-iepure nu este periculos doar pentru ecosistemul marin, unde este un prădător redutabil, ci și pentru sănătatea umană. Carnea sa conține tetrodotoxină, o toxină extrem de periculoasă și potențial letală în cazul ingestiei. În plus, dinții săi puternici provoacă daune semnificative plaselor de pescuit, generând pierderi economice considerabile pentru comunitățile de pescari. Crucea Roșie din Grecia a emis o avertizare de sănătate publică, descriind protocoale de prim ajutor pentru sângerările cauzate de eventuale mușcături și subliniind pericolul toxinei.
Programul elen, similar cu cel deja instituit în Cipru, unde pescarii primesc o primă de 4,73 euro pe kilogram, se înscrie într-un plan de acțiune național elaborat în 2024 de Centrul Elen de Cercetare Marină (ELKETHE). Acest plan a recomandat, printre altele, instituirea unei prime de captură, un sistem de monitorizare a speciei și compensarea pescarilor pentru daunele aduse echipamentelor lor. Potrivit lui Protopsáltis, implementarea rapidă a programului depinde de promptitudinea regiunilor de a se înscrie.
Regiunile Creta și Egeea de Sud sunt primele care pot depune cereri de participare. Odată capturați, peștii vor trebui refrigerați și ulterior incinerați în instalații specializate, pentru a preveni orice risc de consum accidental sau de răspândire a toxinei. Secretarul general al Ministerului Agriculturii a subliniat că punerea în aplicare a celorlalte recomandări ale planului ELKETHE va necesita o cooperare strânsă cu Ministerul Mediului și Energiei, responsabil cu gestionarea speciilor exotice invazive. O întâlnire între miniștrii implicați este programată pentru 1 iulie 2026, pentru a discuta aceste aspecte.
Pe de altă parte, autoritățile și firmele din Creta au avertizat împotriva unei reacții exagerate. Într-un comunicat publicat vineri de 16 asociații medicale și turistice din Creta, se arată că „prezența acestor pești în Marea Mediterană este cunoscută de ani de zile (...) și nu reprezintă niciun pericol pentru înotători”. Această perspectivă divergentă subliniază necesitatea unei comunicări clare și a unor măsuri echilibrate, care să adreseze riscurile reale fără a genera panică nejustificată în rândul turiștilor sau al populației locale.
De ce contează
Invazia peștelui-iepure în Mediterana are implicații profunde pentru România, chiar dacă țara nu are ieșire la Marea Mediterană. Schimbările climatice și încălzirea apelor marine pot favoriza migrația speciilor invazive și în Marea Neagră, așa cum s-a întâmplat și cu alte specii în trecut. Experiența Greciei și a Ciprului oferă un model de gestionare a crizelor ecologice provocate de specii alogene, subliniind importanța cooperării europene și a planurilor de acțiune naționale. Protejarea biodiversității marine și a economiilor locale depinde de capacitatea statelor membre de a reacționa rapid și coordonat la amenințările ecologice emergente.
Următorii pași includ întâlnirea ministerială din 1 iulie, care va defini mai clar responsabilitățile și strategiile de cooperare inter-ministerială. Pe termen lung, succesul programului va depinde de implicarea activă a pescarilor și a autorităților locale în colectarea și eliminarea sigură a peștelui-iepure, precum și de dezvoltarea unor sisteme eficiente de monitorizare a speciei. Este crucială și o campanie de informare publică pentru a educa populația despre riscurile asociate cu această specie, evitând în același timp alarmismul nefondat.
Colaborarea la nivel european, prin schimbul de bune practici și alocarea de fonduri, va fi esențială pentru a gestiona această amenințare transfrontalieră.