Grecia lansează program anti-peștele-iepure, finanțat UE

Grecia a lansat un program ambițios, finanțat cu 1,5 milioane de euro din fonduri europene, pentru a combate proliferarea peștelui-iepure (Lagocephalus sceleratus), o specie invazivă extrem de toxică și distructivă pentru ecosistemele marine mediteraneene și pentru pescuit. Anunțul, făcut de Spýros Protopsáltis, secretarul general al Ministerului Agriculturii, pentru site-ul in.gr, subliniază urgența situației, având în vedere impactul semnificativ al acestei specii asupra biodiversității și economiei locale.

Potrivit AFP și in.gr, programul oferă pescarilor o primă de 5,33 euro pe kilogram pentru capturarea peștelui-balon argintiu, o măsură menită să încurajeze reducerea numărului acestor prădători. Cipru a implementat deja un sistem similar, oferind o primă de 4,73 euro pe kilogram, conform acelorași surse. Această inițiativă marchează un pas important în gestionarea speciilor exotice invazive în regiune, un fenomen amplificat de schimbările climatice și de extinderea Canalului Suez.

Peștele-iepure, originar din Marea Roșie și din oceanele Indian și Pacific, a pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez, așa cum a documentat Universitatea franceză Côte d'Azur, care monitorizează speciile neindigene. Proliferarea sa rapidă în apele grecești este un exemplu clar al modului în care încălzirea mărilor și a oceanelor modifică fundamental ecosistemele marine, perturbând economiile locale care depind de acestea. Această specie este periculoasă nu doar pentru că dinții săi redutabili provoacă daune semnificative plaselor pescarilor, dar și pentru că, mult mai grav, carnea sa conține tetrodotoxină, o neurotoxină extrem de potentă și mortală pentru oameni în caz de ingestie, conform avertismentelor Crucii Roșii din Grecia.

Planul național de acțiune, elaborat în 2024 de Centrul Elen de Cercetare Marină (ELKETHE), a recomandat instituirea unei prime de captură, alături de un sistem de monitorizare a speciei și de despăgubiri pentru pescarii ale căror echipamente sunt avariate. Implementarea rapidă a acestor măsuri este esențială, după cum a subliniat Protopsáltis. Regiunile care participă la program trebuie să organizeze nu doar capturarea, ci și refrigerarea și incinerarea peștilor în instalații specializate, pentru a preveni orice risc de contaminare sau consum accidental. O întâlnire între miniștrii implicați este programată pentru 1 iulie 2026, pentru a coordona eforturile cu Ministerul Mediului și Energiei, responsabil de gestionarea speciilor invazive.

În ciuda pericolului pe care îl reprezintă peștele-iepure, autoritățile și organizațiile din Creta au emis avertizări împotriva unei reacții exagerate. Într-un comunicat comun publicat vineri, 16 asociații medicale și turistice din Creta au declarat că „Prezența acestor pești în Marea Mediterană este cunoscută de ani de zile (...) și nu reprezintă niciun pericol pentru înotători”. Această perspectivă nuanțată este importantă pentru a evita panica nejustificată în rândul turiștilor și localnicilor, deși riscurile pentru pescari și pentru sănătatea publică prin consumul accidental rămân considerabile.

Contextul regional arată că astfel de probleme nu sunt izolate. Uniunea Europeană, deși a alocat recent 5 milioane de euro pentru ajutor de urgență în Venezuela după cutremurele devastatoare din 26 iunie 2026, conform declarațiilor Înaltului Reprezentant al UE, Kaja Kallas, demonstrează o capacitate de intervenție rapidă în crize diverse. Deși natura intervențiilor este diferită – una umanitară post-dezastru, cealaltă ecologică pe termen lung – ambele subliniază rolul UE în sprijinirea statelor membre și a partenerilor internaționali în fața provocărilor majore. În cazul Venezuelei, cutremurele de 7.2 și 7.5 pe scara Richter au provocat 1.430 de morți și peste 50.000 de dispăruți, mobilizând un ajutor internațional masiv, inclusiv 150 de milioane de dolari din partea SUA. Această comparație subliniază amploarea diversă a crizelor și a răspunsurilor coordonate la nivel internațional.

Programul grec, finanțat prin fonduri europene, face parte dintr-un efort mai larg al Uniunii Europene de a aborda impactul schimbărilor climatice și al speciilor invazive asupra biodiversității marine. Impactul economic al peștelui-iepure este deja resimțit, cu pierderi semnificative pentru pescarii locali. Prin urmare, intervenția rapidă și coordonată este vitală pentru a proteja atât ecosistemele, cât și mijloacele de trai ale comunităților de coastă din Grecia și din întreaga Mediterană. Expertiza Centrului Elen de Cercetare Marină și colaborarea interministerială sunt piloni esențiali pentru succesul pe termen lung al acestei inițiative, care, dacă va fi implementată eficient, ar putea servi drept model pentru alte state mediteraneene afectate de problema speciilor invazive.

De ce contează

Acest program este crucial nu doar pentru pescarii greci, care se confruntă cu pierderi economice semnificative din cauza distrugerii plaselor și a reducerii stocurilor de pești autohtoni, dar și pentru sănătatea publică și integritatea ecosistemului mediteranean. Proliferarea peștelui-iepure, o consecință directă a încălzirii globale și a globalizării, amenință biodiversitatea marină și poate duce la dezechilibre ireversibile. Prin oferirea de prime de captură și gestionarea sigură a speciei, Grecia și UE demonstrează un angajament pentru protejarea resurselor naturale și a economiilor locale, stabilind un precedent important pentru combaterea speciilor invazive la nivel european.

Pe termen scurt, succesul programului depinde de rapiditatea cu care regiunile grecești, în special Creta și Egeea de Sud, se vor înscrie și vor implementa măsurile necesare de capturare și eliminare. Colaborarea interministerială, în special între Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului și Energiei, va fi vitală pentru a asigura o abordare coerentă și eficientă. Pe termen lung, monitorizarea continuă a speciei și adaptarea strategiilor de gestionare, alături de cercetări suplimentare privind impactul schimbărilor climatice, vor fi esențiale pentru a proteja Marea Mediterană de amenințări similare.

Experiența Greciei și a Ciprului ar putea servi drept model pentru alte state membre UE care se confruntă cu provocări ecologice similare.