Perturbări globale și incertitudini geopolitice amenință piața europeană
Europa se pregătește să intre în sezonul de iarnă 2026-2027 cu cele mai scăzute niveluri de stocare a gazelor din ultimii cel puțin 15 ani, o situație care amenință cu creșterea prețurilor pentru companii și gospodării în sezonul rece, potrivit unei analize a Financial Times. Firma de consultanță Wood Mackenzie estimează că instalațiile de depozitare din UE vor încheia sezonul critic de reaprovizionare (aprilie-octombrie) cu doar 76% din capacitate umplută. Aceasta ar fi cea mai redusă rată de umplere din cel puțin 2011, conform datelor de la Gas Infrastructure Europe (GIE).
Nivelurile scăzute vin după o serie de evenimente destabilizatoare. Războiul dintre SUA și Iran a întrerupt transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz – o rută vitală care transportă în mod normal o cincime din aprovizionarea mondială – și a redus producția din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Deși un acord de pace interimar între Washington și Teheran a fost semnat la începutul lunii iunie, incertitudinile persistă. Navele GNL goale din Qatar au început să se întoarcă spre Golf aproape imediat după acord, iar prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, a declarat că producția țării va reveni la normal în câteva săptămâni, cu excepția a două unități avariate. Cu toate acestea, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a întâmpinat un regres după ce o navă a fost lovită pe 27 iunie, iar analiștii pun la îndoială ritmul real al revenirii volumelor qatareze pe piață.
Instalațiile de depozitare din UE au început sezonul de reaprovizionare din 2026 cu doar 28% din capacitate, după o iarnă deosebit de rece, un nivel semnificativ mai scăzut decât în mod normal pentru această perioadă a anului. În prezent, acestea sunt umplute în medie cu 48%, potrivit GIE. Ritmul lent al realimentării a fost influențat și de prețurile ridicate la gaze în primăvară, care au oferit companiilor puține stimulente pentru reaprovizionare. „Ne aflăm într-o etapă critică a verii pentru planurile Europei de reaprovizionare cu gaze”, a declarat Natasha Fielding, analistă la Argus Media, citată de Financial Times. Aceasta a subliniat că, deși acordul SUA-Iran a scăzut prețurile inițial, o ofertă limitată de GNL pe termen lung va duce la stocuri mai mici și riscuri de creșteri bruște ale prețurilor în iarnă.
Prețurile de referință europene ale gazelor naturale se tranzacționează în prezent la aproximativ 40 de euro pe megawatt-oră (MWh), puțin mai mari decât înainte de începerea războiului SUA-Iran pe 28 februarie 2026 și în limitele normale pentru această perioadă a anului. Chiar și în timpul creșterilor bruște din primele săptămâni ale conflictului, prețurile au rămas mult sub vârful de 342 euro/MWh atins în urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022. Totuși, prețurile actuale sunt considerate insuficient de atractive pentru a redirecționa volume suplimentare de GNL către Europa, în special din Statele Unite, ceea ce încetinește procesul de refacere a rezervelor, potrivit ambelor surse.
Comisia Europeană a declarat duminică, 28 iunie 2026, că „nivelurile actuale de stocare nu ridică îngrijorări imediate privind securitatea energetică”, adăugând că „o cantitate de stocare de 80%… este suficientă pentru a asigura aprovizionarea pe timpul iernii”. Comisia a sfătuit statele membre să umple instalațiile de depozitare până la 80%, sau chiar până la 75%, pentru a reduce presiunea asupra prețurilor. Acest obiectiv neobligatoriu este mai flexibil decât cel de 90% aplicat în ultimii ani. Comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat vineri că Uniunea Europeană urmărește să intre în iarnă cu rezerve consistente, fără ca procesul de achiziție accelerată să determine o creștere suplimentară a prețurilor pe termen scurt.
Nivelurile de stocare sunt în prezent cu aproximativ 10% sub media de dinainte de criză, în timp ce cererea de gaze din UE s-a redus cu 17%, a menționat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Această reducere a cererii, parțial datorată eforturilor de economisire și tranziției energetice, contribuie la atenuarea presiunii. Cu toate acestea, analiștii rămân prudenți. Samantha Dart de la Goldman Sachs a estimat că, dacă instalațiile din complexul Ras Laffan din Qatar vor atinge capacitatea maximă până la sfârșitul lunii iulie, stocarea europeană de gaze ar încheia sezonul de reaprovizionare la o capacitate de 74%. Dacă reluarea producției ar întârzia cu o lună, instalațiile europene de stocare ar putea intra în iarnă la o capacitate de doar 70%.
Situația pune Europa într-o poziție dificilă, avertizează analiștii. Speculatorii comerciali, conform Energy Aspects, pariază din ce în ce mai mult pe prețuri mai mari de iarnă pe piețele futures și de opțiuni. Tom Marzec-Manser, director pentru gaze europene și GNL la Wood Mackenzie, a declarat că, deși prețurile la gaze ar putea scădea și mai mult în lunile următoare pe măsură ce mai multe transporturi de GNL părăsesc Golful, el se așteaptă ca „prețurile să crească din nou pe măsură ce intrăm în iarnă, iar acest lucru va crea riscuri, în special într-un scenariu cu vreme rece” la începutul anului 2027.
Un alt factor de incertitudine major este planul UE de a interzice complet GNL-ul rusesc, care reprezintă în prezent aproximativ 14% din importurile totale de GNL ale Europei, începând cu 1 ianuarie 2027. Această decizie, menită să reducă dependența energetică de Rusia, ridică perspectiva unei crize a gazelor în timpul iernii europene, dacă nu sunt identificate și securizate surse alternative de aprovizionare în timp util. Înlocuirea acestor volume va necesita o piață globală a GNL stabilă și disponibilitate crescută, un scenariu care rămâne incert având în vedere tensiunile geopolitice actuale și viitoare.
De ce contează
Situația stocurilor de gaze în Europa este crucială pentru stabilitatea economică și socială a continentului. Nivelurile scăzute de stocare, combinate cu incertitudinile geopolitice și planurile de eliminare a GNL-ului rusesc, pot duce la o volatilitate crescută a prețurilor la energie. Aceasta ar afecta direct costurile de trai pentru gospodării și ar putea pune presiune pe industrii, diminuând competitivitatea și riscând chiar închiderea unor facilități. Pentru România, dependentă în mare măsură de importuri de gaze pentru anumite perioade, o criză europeană ar însemna prețuri mai mari și riscuri sporite pentru securitatea energetică, necesitând strategii proactive de diversificare și eficiență.
În lunile următoare, atenția se va concentra pe ritmul de reaprovizionare a depozitelor europene și pe evoluția situației din Orientul Mijlociu. Capacitatea Qatarului de a-și relua integral exporturile de GNL și stabilitatea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz vor fi esențiale. De asemenea, decizia UE de a interzice GNL-ul rusesc de la 1 ianuarie 2027 impune identificarea rapidă a unor surse alternative, punând presiune pe negocierile cu alți furnizori globali. Rămâne de văzut dacă flexibilizarea obiectivelor de stocare ale Comisiei Europene va fi suficientă pentru a evita presiunile pe prețuri sau dacă Europa va fi nevoită să se confrunte cu o iarnă dificilă, marcată de costuri energetice ridicate și riscuri de aprovizionare.
Scenariul vremii reci, menționat de analiști, ar putea agrava considerabil aceste riscuri, transformând 2027 într-un an de test pentru reziliența energetică europeană.