Dezbatere între memorie culturală și responsabilitate istorică
O solicitare oficială din partea Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului (APCAL) a declanșat o dezbatere aprinsă în Alba Iulia, cerând înlăturarea bustului poetului și fostului prim-ministru Octavian Goga de pe Aleea Scriitorilor din Parcul Eminescu. Demersul, transmis primăriei orașului în urmă cu aproximativ o lună, se bazează pe prevederile legale care interzic vizibilitatea publică a persoanelor asociate cu mișcări fasciste sau legionare, invocând rolul politic controversat al lui Goga, în special deciziile sale xenofobe și antisemite din perioada interbelică.
Gabriel Pleșa (PNL), primarul municipiului Alba Iulia, a recunoscut caracterul „extrem de delicat” al situației, subliniind că, personal, i-ar părea rău ca bustul să fie îndepărtat. Într-o declarație pentru Alba24, Pleșa a precizat: „Noi, și eu, la școală, l-am cunoscut pe Octavian Goga ca poet, ca mare poet, ca om de litere și, sigur, mai puțin ca politician. Noi nu putem să judecăm activitatea politică a lui Octavian Goga. Sunt specialiștii cei care pot face acest lucru și tocmai de aceea, pentru că am fost puși într-o situație destul de grea, am cerut sprijinul Academiei Române, am cerut un punct de vedere.”
Academia Română a răspuns solicitării Primăriei Alba Iulia printr-un document care include o poziție a fostului său președinte, Ioan Aurel Pop. Potrivit surselor citate de Alba24, această poziție este „agreeată și de alți membri ai Secției de Științe Istorice și Arheologie”. Ioan Aurel Pop critică ferm ideea eliminării din spațiul public a unor personalități culturale controversate, precum Octavian Goga sau Radu Gyr, pe motivul opțiunilor politice avute în anumite perioade. El consideră că „interzicerea numelor unor oameni din trecut care au greșit, dar au lăsat și o moștenire culturală (în cazul de față, literară) valoroasă, apreciată ca atare de criticii și istoricii literari, este o eroare”. Această poziție subliniază tensiunea dintre recunoașterea valorii culturale și condamnarea acțiunilor politice reprobabile.
Contextul istoric al cererii APCAL este bine definit de acțiunile politice ale lui Octavian Goga. Acesta a fondat Partidul Național Creștin, o formațiune de extremă dreaptă, caracterizată drept fascistă, xenofobă și antisemită. Ca prim-ministru al României, în perioada 1937-1938, Goga a semnat un decret-lege de revizuire a cetățeniei, care a dus la retragerea cetățeniei române pentru peste 200.000 de evrei. Mai mult, surse istorice, precum cele citate de Alba24, menționează că Goga ar fi cerut să fie înmormântat cu zvastica pe piept, iar la funeraliile sale din 1938 ar fi fost depusă o coroană de flori în formă de svastică, simboluri clare ale aderenței sale la ideologiile de extremă dreaptă.
Demersul din Alba Iulia nu este singular. Un caz similar a avut succes recent la Iași, unde, în urma unei solicitări a aceleiași Asociații pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului, un bust al lui Octavian Goga a fost mutat din spațiul public într-un depozit. Aceasta subliniază o tendință mai largă în România de reevaluare a prezenței publice a personalităților cu un trecut politic controversat, în conformitate cu Legea 217/2015, care interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva păcii și umanității.
Bustul din Alba Iulia, opera sculptorului Mihai Coșan, a fost amplasat pe Aleea Scriitorilor, un spațiu dedicat recunoașterii meritelor literare. Dezbaterea actuală pune în balanță moștenirea literară a lui Goga, apreciată de critici și istorici literari pentru valoarea sa poetică, cu responsabilitatea istorică față de victimele politicilor sale. Această tensiune este o constantă în societățile post-totalitare, unde delimitarea între creația artistică și acțiunile politice reprezintă o provocare continuă. De exemplu, în Germania, abordarea este mult mai strictă, iar simbolurile naziste sunt interzise explicit, fără excepții culturale, o diferență notabilă față de flexibilitatea invocată de Academia Română.
„De ce contează”
Această controversă este crucială pentru definirea modului în care România își asumă trecutul și cum își onorează personalitățile publice. Decizia din Alba Iulia va crea un precedent important pentru alte cazuri similare din țară, influențând aplicarea legilor privind interzicerea cultului persoanelor cu ideologii extremiste. Este o dezbatere nu doar despre un bust, ci despre valorile pe care o societate alege să le promoveze și să le tolereze în spațiul public, afectând memoria colectivă și educația civică a generațiilor viitoare. În plus, modul în care instituțiile, precum Primăria Alba Iulia și Academia Română, gestionează această situație, va reflecta maturitatea democratică a României.
Primăria Alba Iulia așteaptă acum o decizie finală, bazată pe punctul de vedere al Academiei Române, deși poziția fostului președinte, Ioan Aurel Pop, pare să încline spre menținerea bustului. Rămâne de văzut cum va fi interpretat acest răspuns în contextul legislației în vigoare și a presiunii publice exercitate de organizațiile civice. Decizia finală va fi un test al capacității autorităților locale de a naviga prin complexitatea istoriei și de a echilibra libertatea academică cu imperativele etice și legale impuse de combaterea antisemitismului și a extremismului.
Vor urma probabil discuții suplimentare și, posibil, un vot în consiliul local, care va determina soarta bustului lui Octavian Goga.