Solicitare de înlăturare pe fondul acuzațiilor de antisemitism
Primăria Alba Iulia a solicitat un punct de vedere oficial Academiei Române privind menținerea bustului poetului și fostului premier Octavian Goga pe Aleea Scriitorilor din Parcul Eminescu, în urma unei cereri venite din partea Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului. Această asociație cere îndepărtarea monumentului, invocând legăturile puternice ale lui Goga cu extrema dreaptă și politicile sale antisemite, conform informațiilor publicate de Alba24.ro în sâmbătă, 27 iunie 2026.
Primarul Gabriel Pleșa a confirmat primirea solicitării în urmă cu aproximativ o lună, subliniind că situația este „extrem de delicată”. Edilul a explicat că cererea se bazează pe prevederile legale care interzic vizibilitatea publică a persoanelor dovedite că au avut legături cu mișcări legionare sau cu acte de represiune. „Noi, și eu, la școală, l-am cunoscut pe Octavian Goga ca poet, ca mare poet, ca om de litere și, sigur, mai puțin ca politician. Noi nu putem să judecăm activitatea politică a lui Octavian Goga. Sunt specialiștii cei care pot face acest lucru și tocmai de aceea, pentru că am fost puși într-o situație destul de grea, am cerut sprijinul Academiei Române, am cerut un punct de vedere”, a declarat Pleșa, citat de Alba24.ro.
Subliniind distincția între rolul său instituțional și cel personal, primarul a adăugat: „Dar, din punct de vedere personal, sigur, nu vorbesc instituțional acum, mi-ar părea rău ca Octavian Goga să nu mai aibă bust pe Aleea Scriitorilor.” Această declarație reflectă complexitatea situației, unde percepția publică a operei literare a lui Goga se confruntă cu aspectele controversate ale carierei sale politice.
Octavian Goga, o figură proeminentă în literatura română, a fost și un politician controversat. A deținut funcția de prim-ministru al României între anii 1937 și 1938, perioadă în care a promovat politici de extremă dreaptă, fasciste, xenofobe și antisemite. A fondat Partidul Național Creștin, un partid recunoscut pentru ideologia sa de dreapta radicală. Una dintre cele mai contestate decizii ale sale a fost inițierea unui plan de deportare a sute de mii de evrei români în Insula Madagascar, un plan care, deși nu a fost implementat integral, demonstrează clar orientarea sa politică antisemită.
Contextul legislativ la care face referire primarul Pleșa este crucial. Legea 217/2015, cunoscută și sub denumirea de „Legea antilegionară”, interzice în mod explicit promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea de crime contra păcii și umanității sau a ideologiei legionare. Această lege a fost adoptată pentru a combate manifestările de intoleranță și xenofobie și pentru a onora memoria victimelor Holocaustului și ale regimurilor totalitare. Instituții precum Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” au militat constant pentru aplicarea acestei legi și pentru eliminarea simbolurilor care elogiază figuri controversate.
În România, dezbaterile privind personalitățile istorice cu trecut antisemit sau legionar sunt recurente. Cazuri similare au existat și în alte orașe, unde monumente sau denumiri de străzi asociate cu figuri controversate au fost contestate sau chiar înlăturate. De exemplu, în 2023, o decizie a instanței a confirmat îndepărtarea bustului lui Mircea Vulcănescu din București, o altă personalitate culturală acuzată de simpatii legionare, după o campanie susținută de organizații civice și comunitatea evreiască.
La nivel european, există o presiune crescândă pentru demontarea simbolurilor care glorifică regimuri sau ideologii totalitare. Uniunea Europeană, prin rezoluții și recomandări, încurajează statele membre să ia măsuri împotriva oricăror forme de glorificare a crimelor împotriva umanității. Această tendință subliniază importanța respectării valorilor democratice și a memoriei istorice, fără a minimiza suferințele cauzate de regimurile totalitare.
Decizia Academiei Române va fi un moment definitoriu, deoarece va oferi o interpretare autoritară a legăturii dintre activitatea literară a lui Goga și acțiunile sale politice. Aceasta va influența nu doar soarta bustului din Alba Iulia, ci ar putea crea un precedent pentru alte cazuri similare din țară.
De ce contează
Această dezbatere nu este doar despre un bust, ci despre modul în care societatea românească își asumă trecutul și își definește valorile publice. Menținerea sau îndepărtarea monumentelor unor personalități controversate are implicații profunde asupra educației istorice, a combaterii antisemitismului și a respectării victimelor regimurilor totalitare. Decizia Primăriei Alba Iulia, bazată pe expertiza Academiei Române, va transmite un mesaj clar despre angajamentul României față de principiile democratice și toleranță, în conformitate cu legislația națională și valorile europene. Este esențial ca spațiul public să reflecte o istorie asumată critic, nu glorificată selectiv.
Următorul pas în acest caz este așteptarea punctului de vedere oficial al Academiei Române. Odată primită această expertiză, Primăria Alba Iulia va trebui să ia o decizie finală, care va fi supusă dezbaterii publice și, posibil, unor contestații. Este de așteptat ca decizia să fie atent analizată, având în vedere sensibilitatea subiectului și implicațiile sale istorice și etice.
Indiferent de rezultat, acest caz reaprinde discuția despre echilibrul dintre recunoașterea contribuției culturale și condamnarea acțiunilor politice extremiste ale unor personalități istorice românești, o dezbatere care continuă să modeleze identitatea națională în context european.