Flagrant după schimb valutar pentru reducerea unei pedepse
Un comisar-șef de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Buzău, Anghel Petre-Daniel, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, sub acuzația de luare de mită. Decizia a fost dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, la data de 28 iunie 2026, în urma unei propuneri formulate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Acesta este acuzat că ar fi pretins și primit sume semnificative de bani pentru a interveni în favoarea unui condamnat, ajutându-l să-și reducă pedeapsa.
Potrivit comunicatului DNA, citat de HotNews și Adevărul, Anghel Petre-Daniel, ofițer în cadrul Poliției Municipiului Buzău, ar fi solicitat de la două persoane, în perioada noiembrie 2025 – iunie 2026, suma de 15.000 de euro. Din această sumă, polițistul ar fi primit, în mai multe tranșe, un total de 77.500 de lei. Banii ar fi fost dați în schimbul îndeplinirii unui act contrar atribuțiilor sale de serviciu, cu scopul de a ajuta un martor, condamnat într-o altă cauză penală, să obțină o reducere a pedepsei în faza de apel.
Schema, detaliată de procurori și preluată de toate sursele, ar fi implicat sprijinirea condamnatului în formularea unui denunț la Poliția orașului Mizil și la IPJ Buzău. Comisarul-șef Anghel ar fi indicat inclusiv persoana care urma să fie denunțată pentru săvârșirea unei infracțiuni, act de sesizare considerat esențial pentru ca martorul să poată beneficia de prevederile legale privind reducerea pedepsei. Această metodă, deși aparent legală prin prisma denunțului, devine ilegală prin pretinderea și primirea de mită pentru facilitarea ei de către un oficial public.
Momentul flagrantului, relatat de Digi24 și HotNews, a avut loc pe 27 iunie 2026. Anghel Petre-Daniel a primit încă 7.500 de lei de la cele două persoane. Imediat după primirea banilor, el s-a deplasat la o casă de schimb valutar din Buzău, unde a schimbat suma, obținând 1.230 de lire sterline și 45 de lei. În acest punct, procurorii anticorupție, beneficiind de sprijinul ofițerilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA), au intervenit și au constatat infracțiunea. Această acțiune de schimb valutar, imediat după primirea banilor, a reprezentat un element cheie în probarea infracțiunii de luare de mită.
Cazul comisarului-șef Anghel Petre-Daniel nu este singular în peisajul corupției din România. Statisticile Direcției Naționale Anticorupție pentru anul 2025 indică un număr de 347 de persoane trimise în judecată pentru infracțiuni de corupție, dintre care 12% erau funcționari publici cu funcții de conducere. Comparativ, în 2015, numărul acestora era de 1.043. Deși există o tendință de scădere a numărului total de inculpați, cazurile de corupție la nivel înalt continuă să apară, subliniind persistența fenomenului. Un studiu Eurostat din 2023 arată că România rămâne printre statele membre UE cu o percepție ridicată a corupției în sectorul public, deși progrese au fost înregistrate în ultimul deceniu prin eforturile instituțiilor de aplicare a legii.
În contextul legislativ românesc, articolul 309 din Codul de procedură penală, menționat de unele dintre surse, reglementează aducerea la cunoștință a calității procesuale și a acuzațiilor penale, asigurând respectarea drepturilor inculpatului. DNA subliniază constant că punerea în mișcare a acțiunii penale și măsurile dispuse în dosar respectă principiul prezumției de nevinovăție, iar ancheta continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. Această precizare este standard în comunicatele DNA și reflectă respectarea cadrului legal.
Critici la adresa eficienței sistemului judiciar în combaterea corupției au fost aduse de-a lungul timpului de organizații neguvernamentale precum Transparency International România, care, într-un raport din 2024, a evidențiat necesitatea unor reforme structurale și a unei mai mari predictibilități în aplicarea legii. Cu toate acestea, arestările preventive de profil înalt, cum este cea a comisarului-șef Anghel, demonstrează că instituțiile anticorupție rămân active în demersurile lor de a combate infracțiunile de corupție, indiferent de funcția ocupată de persoanele implicate.
De ce contează
Acest caz subliniază vulnerabilitatea sistemului judiciar și a instituțiilor de aplicare a legii în fața corupției, chiar și la niveluri de conducere. Faptul că un ofițer de poliție ar fi manipulat procese legale, cum ar fi formularea unui denunț, pentru câștig personal, erodează încrederea publicului în justiție. Pentru cetățeni, acest eveniment reiterează importanța vigilentei și a raportării actelor de corupție, dar și necesitatea unor mecanisme de control intern mai stricte în cadrul instituțiilor statului. El evidențiază lupta continuă a DNA împotriva fenomenului corupției și impactul direct al acesteia asupra funcționării corecte a statului de drept.
Ancheta în cazul comisarului-șef Anghel Petre-Daniel este în desfășurare, procurorii DNA urmând să adune probe suplimentare pentru a susține acuzațiile. Perioada de arest preventiv de 30 de zile va permite continuarea cercetărilor, audierea altor martori și administrarea de noi mijloace de probă. Rămâne de văzut dacă se vor descoperi și alte persoane implicate sau dacă schema de operare era una izolată.
Decizia finală a instanței va stabili dacă acuzațiile se confirmă, dar, indiferent de rezultat, acest caz readuce în atenție nevoia de integritate în rândul funcționarilor publici și eforturile continue ale autorităților de a combate corupția la toate nivelurile societății românești.