Fico avertizează asupra riscului unui al Treilea Război Mondial
Prim-ministrul slovac Robert Fico s-a pronunțat vehement pe 27 iunie 2026 împotriva planurilor NATO de a acorda un ajutor financiar și militar substanțial Ucrainei, în cadrul viitorului summit al Alianței de la Ankara. Declarațiile sale, redate de The Kyiv Independent și preluate de presa română, vin cu mai puțin de două săptămâni înainte de reuniunea anuală a NATO, programată pentru 7-8 iulie în Turcia, la care a fost invitat să participe și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Fico a descris propunerile ca fiind „masive” și a avertizat că Slovacia nu va susține „noi împrumuturi militare sau contribuții financiare”.
Potrivit relatărilor din presă, inclusiv de la Digi24 și HotNews, diplomați NATO au declarat pentru Politico că proiectul de declarație al summitului include un angajament de 70 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar pentru Ucraina. Această sumă, echivalentă cu peste 79 de miliarde de dolari, ar urma să fie alocată fără contribuția Statelor Unite, care și-au redus semnificativ ajutorul pentru Ucraina de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Fico a subliniat că nici Slovacia nu va participa la această finanțare, deși a recunoscut că nu poate împiedica alte state care „vor să se pregătească de război” să o facă.
Fico a justificat poziția Slovaciei prin invocarea riscurilor escaladării conflictului, făcând referire la incidente recente cu drone în teritoriul NATO. „Știți ce se poate întâmpla? O dronă va ajunge aici, intenționat sau neintenționat, va lovi un bloc de locuințe, vor exista morți sau răniți și am putea avea al Treilea Război Mondial pe masă”, a declarat el, potrivit HotNews. Aceste afirmații fac trimitere la evenimente precum cel din mai 2026, când o dronă de tip Shahed, de origine rusă, a lovit un bloc de locuințe în România, aproape de granița cu regiunea Odesa, incident contestat de Rusia. La scurt timp, în iunie 2026, o dronă navală ucraineană rătăcită a explodat în portul românesc Constanța, fără a provoca victime. "De aceea spun pentru Slovacia: fără sprijin pentru război, Slovacia nu va plăti pentru cheltuielile militare ale Ucrainei", a conchis Fico, conform stirileprotv.ro.
Poziția premierului slovac nu este nouă. Robert Fico este de mult timp un critic al ajutorului militar pentru Ucraina, adesea utilizând narative similare cu cele ale Kremlinului privind războiul. Chiar dacă relațiile cu Kievul s-au mai detensionat după înlăturarea aliatului său pro-rus, premierul Ungariei Viktor Orbán, din funcție în aprilie 2026, Fico își menține linia. În luna mai 2026, Fico și președintele Zelenski au avut o întrevedere în marja summitului Comunității Politice Europene din Armenia. În cadrul discuțiilor, Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, mesaj pe care Fico a declarat că l-a transmis liderului de la Kremlin în timpul unei vizite la Moscova, conform Digi24.
Summiturile NATO de după 2022 s-au concentrat pe sprijinul occidental pentru Ucraina în contextul invaziei ruse și pe procesul de aderare al Kievului la Alianță. Cu toate acestea, reuniunea din 2026 este așteptată să testeze unitatea NATO pe fondul divergențelor majore dintre Statele Unite și alți aliați. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că accentul principal al summitului va fi pus pe intensificarea producției de echipamente de apărare în toate statele membre, un aspect subliniat și de HotNews.
În contrast cu poziția Slovaciei, România a manifestat un sprijin constant pentru Ucraina. Potrivit Consiliului Fiscal, la o solicitare a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea, România a sprijinit Ucraina cu 1,5 miliarde de euro, adică 0,6% din PIB-ul din 2021, începând din februarie 2022 și până în iunie 2025. Acest procent este comparabil cu cel al unor state precum Italia, Spania sau Cehia (toate la 0,6% din PIB) și chiar cu cel al Statelor Unite (0,6%), conform raportului citat de Curs de Guvernare. Cu toate acestea, în termeni de valoare absolută, SUA au acordat Ucrainei 114,6 miliarde de euro, o sumă de peste 100 de ori mai mare decât cea oferită de România. Sprijinul anual al României pentru Ucraina reprezintă aproximativ 0,2% din PIB, reflectând un angajament financiar semnificativ, dar într-un context economic diferit.
De ce contează
Poziția Slovaciei, exprimată ferm de premierul Robert Fico, are implicații semnificative pentru unitatea NATO și pentru strategia de sprijin a Ucrainei. Refuzul de a contribui la pachetul financiar propus de 70 de miliarde de euro, alături de retragerea parțială a SUA din finanțare, ar putea crea precedente și încuraja alte state membre să își reconsidere angajamentele. Acest lucru ar putea slăbi capacitatea Alianței de a oferi un sprijin coerent și pe termen lung Kievului, esențial pentru rezistența împotriva agresiunii ruse. De asemenea, avertismentele lui Fico privind riscul unui al Treilea Război Mondial, deși alarmiste, reflectă o preocupare reală pentru escaladare și subliniază tensiunile geopolitice actuale, influențând dezbaterile interne și externe privind rolul NATO.
Concluzie Summitul NATO de la Ankara se anunță a fi un moment crucial pentru Alianță, unde unitatea și coeziunea vor fi puse la încercare. În timp ce secretarul general Mark Rutte a subliniat necesitatea intensificării producției de echipamente de apărare, disensiunile privind sprijinul financiar pentru Ucraina, exacerbate de poziția Slovaciei și de incertitudinea contribuției SUA, ar putea complica adoptarea unei strategii comune. Rămâne de văzut dacă delegația slovacă, condusă de ministrul Apărării Robert Kaliňák, va menține mandatul strict de a nu se implica în noi angajamente financiare sau militare.
Negocierile din timpul summitului vor fi esențiale pentru a naviga aceste divergențe și pentru a contura viitorul sprijin al NATO pentru Ucraina, într-un context regional și global din ce în ce mai volatil, marcat de incidente precum cele cu drone din România, care amplifică temerile de escaladare.