Angajamente cheie la Summitul Alianței Nord-Atlantice
La Summitul NATO din 7-8 iulie de la Ankara, Alianța Nord-Atlantică va anunța noi contracte pentru apărare, în valoare de miliarde de dolari, și se va angaja să susțină în continuare Ucraina, a declarat joi, 25 iunie 2026, secretarul general al NATO, Mark Rutte, citat de Reuters și Agerpres. Această reuniune va fi marcată de prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și de eforturile de consolidare a producției de armament pe fondul tensiunilor geopolitice.
Potrivit lui Rutte, care a vorbit la Consiliul Atlantic, firmele din SUA și Europa și-au mărit deja producția pentru a suplimenta cererea de armament, dar sunt necesare eforturi suplimentare. O direcție de acțiune esențială ar fi depășirea fragmentării actuale a industriei de apărare între țările membre, un punct cheie pe agenda summitului. Diplomatic, Rutte caută un subiect unificator care să ajute la acoperirea disensiunilor interne din cadrul NATO, în special în contextul criticilor recurente ale președintelui american Donald Trump privind contribuțiile europene.
Diplomati NATO, citați de Politico, au confirmat că aliații se vor angaja să aloce miliarde de dolari pentru noi contracte de armament și pentru creșterea producției. Valoarea exactă a acestor contracte nu a fost încă stabilită, iar unele acorduri de achiziții vor fi probabil convenite în prealabil și reformulate. Acest accent pe creșterea producției la nivelul întregii alianțe reflectă provocarea de a determina industria europeană să treacă de la armamentul de mare valoare la producția rapidă în serie, o inițiativă menită să răspundă nevoilor actuale de securitate.
Deși Donald Trump a intimidat în repetate rânduri NATO de la revenirea sa la putere anul trecut, se așteaptă ca aliații să-și reafirme în declarația comună angajamentul față de clauza de apărare reciprocă prevăzută în Articolul 5 al Tratatului alianței și să descrie din nou Rusia drept o amenințare pe termen lung. Această reafirmare este crucială pentru coeziunea alianței, în special în contextul în care SUA își reorientează prioritățile, un proces denumit „transferul sarcinii” către aliații europeni.
Un aspect central al proiectului de declarație, negociat în prezent de ambasadorii NATO, este angajamentul de a susține Ucraina cu 70 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar și promisiunea unei sume cel puțin echivalente pentru anul viitor. Politico a relatat în premieră acest obiectiv de finanțare, la care nu se preconizează participarea Statelor Unite. Un diplomat citat a afirmat că sprijinul acordat Ucrainei va fi probabil cel mai controversat punct al discuțiilor, deși, în ansamblu, negocierile privind proiectul de declarație „decurg fără probleme”, conform unui alt diplomat de rang înalt.
Săptămâna trecută, Mark Rutte a declarat că, în ansamblu, aliații europeni și Canada au investit anul trecut cu 139 de miliarde de dolari mai mult în apărare decât în 2024, după ce aliații au convenit să cheltuiască 3,5% din PIB-ul lor pentru apărare până în 2035. Aceste cifre subliniază eforturile europene de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru apărarea continentului, în contextul în care șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa. Această evaluare vine după ce Washingtonul a alocat mai puține echipamente de luptă, precum avioane, submarine și drone, fondului comun de capacități NATO.
În proiectul de declarație, aliații europeni se angajează să se implice mai mult în apărarea continentului, menționând specific investițiile în capacități pentru lovituri în adâncime, sisteme de apărare aeriană și drone. Capacitățile de lovituri în adâncime – rachete cu rază lungă de acțiune capabile să lovească inamicul din spatele liniei frontului – au devenit un subiect controversat între SUA și Europa. În timp ce europenii sunt dornici să le dezvolte pentru a descuraja Rusia, Washingtonul este reticent să le permită să opereze astfel de arme, Pentagonul refuzând recent să trimită rachete Tomahawk în Germania, argumentând că Moscova ar putea percepe această mișcare ca pe o escaladare.
O altă sursă de tensiune între Europa și Washington pe care aliații NATO încearcă să o atenueze este războiul din Iran. Deși SUA au semnat un acord preliminar pentru a pune capăt conflictului, oficialii europeni se tem că problemele nerezolvate, precum redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ar putea deveni un punct central al reuniunii de la Ankara. Într-o mișcare percepută ca o ramură de măslin în direcția lui Trump, în ciuda unei puternice diviziuni interne, proiectul de declarație solicită Iranului să respecte libertatea de navigație în această arteră comercială crucială și menționează că Iranul nu ar trebui să dobândească niciodată o armă nucleară.
De ce contează
Acest summit este crucial pentru viitorul NATO și pentru securitatea europeană. Angajamentele de miliarde de dolari pentru apărare și sprijinul financiar substanțial pentru Ucraina arată o determinare sporită a Alianței de a-și consolida capacitățile și de a contracara amenințările. Reafirmarea Articolului 5 și eforturile de reducere a fragmentării industriei de apărare sunt esențiale pentru o apărare colectivă eficientă. Totodată, negocierile diplomatice delicate privind relația cu SUA și războiul din Iran subliniază complexitatea provocărilor cu care se confruntă Alianța și necesitatea unei abordări unitare pentru a menține stabilitatea globală.
Summitul de la Ankara va fi, așadar, un barometru al unității și determinării NATO în fața provocărilor multiple. Deși proiectul de declarație poate suferi modificări până în ultimul moment, liniile directoare sunt clare: creșterea investițiilor în apărare, sprijin necondiționat pentru Ucraina și o reașezare a responsabilităților în cadrul Alianței.
Rămâne de văzut cum vor fi gestionate disensiunile interne, în special cele legate de relația transatlantică și de războiul din Iran, și dacă promisiunile de investiții se vor concretiza într-o capacitate de apărare europeană mai robustă și mai autonomă, în contextul reorientării priorităților americane.