Declarații președinte Nicușor Dan de la Gdańsk
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi, 25 iunie 2026, de la Summitul Flancului Estic desfășurat în Polonia, că toate țările participante recunosc Rusia drept o amenințare colectivă și consideră că Uniunea Europeană și NATO trebuie să acționeze complementar în apărarea continentului. „Transmitem faptul că recunoaștem împreună Rusia ca amenințare colectivă pentru țările noastre. Transmitem un mesaj de solidaritate cu Ucraina și de continuare a sprijinului pentru războiul pe care îl duce, apărând în același timp Europa”, a declarat președintele Dan, conform informațiilor Euronews Romania, subliniind unitatea în viziunea strategică a statelor est-europene.
Summitul de la Gdańsk a reunit liderii statelor de pe Flancul Estic al NATO, având ca principal scop consolidarea poziției comune în fața provocărilor de securitate regionale. Președintele român a accentuat importanța unei abordări unificate „de la nordul la sudul Flancului Estic”, solicitând o solidaritate extinsă. Un punct central al discuțiilor a fost necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, cu un accent deosebit pe transformarea acestora în „echipamente militare” concrete, nu doar în bugete alocate, o direcție susținută de toți participanții, potrivit Administrației Prezidențiale a României.
În contextul regional, Nicușor Dan a evidențiat rolul crucial al securității Mării Negre pentru România. El a informat omologii săi despre progresele înregistrate de România în dezvoltarea hub-ului de securitate la Marea Neagră, un proiect inițiat de Uniunea Europeană. Acest demers strategic vizează consolidarea capacităților de apărare și monitorizare în regiune, considerată o zonă de interes vital pentru stabilitatea flancului sud-estic al NATO și al UE. Președintele Dan a subliniat că apărarea flancului estic trebuie să includă în mod explicit și Marea Neagră, o perspectivă reiterată și în alte declarații ale sale privind securitatea regională.
România este de asemenea interesată de programul Eastern Flank Watch și de programele multianuale de apărare. Președintele Dan a insistat pentru includerea experienței Ucrainei în aceste programe, argumentând necesitatea unui echilibru între competitivitate și obiectivele strategice de apărare ale Flancului Estic. Această propunere reflectă lecțiile învățate din conflictul din Ucraina și dorința de a integra cunoștințele practice în planificarea viitoare a apărării colective, o abordare care adaugă o valoare practică semnificativă inițiativelor de securitate.
Conform datelor Eurostat din 2025, cheltuielile pentru apărare ale statelor membre NATO din Flancul Estic au înregistrat o creștere medie de 0.5% din PIB față de anul precedent, însă există încă discrepanțe semnificative între țări. România, de exemplu, a alocat 2.5% din PIB pentru apărare în 2025, depășind pragul de 2% recomandat de NATO, în timp ce alte state din regiune se apropie de acest obiectiv. Această creștere reflectă o conștientizare sporită a riscurilor geopolitice, în special după anexarea Crimeei în 2014 și invazia la scară largă a Ucrainei din 2022.
Un aspect notabil al prezenței președintelui Nicușor Dan la Gdańsk, un oraș cu o puternică încărcătură istorică, fiind nucleul protestelor anticomuniste din Polonia, a fost semnarea decretului de decorare a lui Lech Wałęsa. Fost președinte al Poloniei și lider emblematic al sindicatului Solidaritatea, Wałęsa a fost distins cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce. Administrația Prezidențială a României a precizat că distincția a fost acordată „în semn de înaltă apreciere pentru meritele excepționale avute la consolidarea și aprofundarea relațiilor bilaterale româno-polone, precum și pentru contribuția esențială la promovarea valorilor democratice în spațiul est-european”. Lech Wałęsa, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1983, a fost primul președinte al Poloniei ales democratic după căderea regimului comunist, simbolizând lupta pentru libertate și democrație.
De ce contează
Acest summit subliniază o schimbare fundamentală de paradigmă în securitatea europeană, unde statele de pe Flancul Estic își asumă un rol proactiv în definirea și gestionarea amenințărilor. Recunoașterea unanimă a Rusiei ca amenințare colectivă și apelul la complementaritatea UE-NATO consolidează coeziunea regională și relevanța geostrategică a României. Creșterea cheltuielilor pentru apărare și accentul pe Marea Neagră au implicații directe asupra siguranței cetățenilor și a stabilității economice, atrăgând investiții în infrastructura militară și sporind capacitatea de descurajare a oricăror agresiuni. Decorația acordată lui Lech Wałęsa este un gest simbolic ce reconfirmă angajamentul României față de valorile democratice și solidaritatea istorică cu statele din Europa Centrală și de Est.
În viitor, se anticipează o intensificare a cooperării militare și de informații între statele Flancului Estic, cu accent pe exerciții comune și dezvoltarea de capabilități defensive interoperabile. Discuțiile vor continua, probabil, la nivel bilateral și în cadrul NATO, pentru a detalia modalitățile de implementare a angajamentelor luate la Gdańsk, în special în ceea ce privește alocările bugetare și achizițiile de echipamente. Rămâne de văzut cum va fi integrată expertiza ucraineană în programele de apărare și care vor fi pașii concreți pentru consolidarea hub-ului de securitate la Marea Neagră.
De asemenea, relațiile dintre UE și NATO pe dimensiunea apărării vor fi supuse unor analize continue, pentru a asigura o coordonare optimă și a evita duplicarea eforturilor, consolidând astfel arhitectura de securitate a Europei într-un context geopolitic dinamic și imprevizibil.