Manipulare digitală, dublu standard în politică
Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a lansat acuzații grave la adresa colegului său de partid, Ilie Bolojan, și a Partidului Național Liberal în ansamblul său, susținând că formațiunea politică întreține rețele de troli online „mai agresive decât în toată perioada Georgescu”. Declarațiile, făcute publice într-o postare pe rețelele sociale, vin în contextul unor investigații anterioare ale publicației Gândul, care a documentat operațiunea digitală „Susțin Ilie Bolojan”, evidențiind apariția bruscă a zeci de pagini și grupuri dedicate acestuia, cu sute de mii de like-uri și share-uri.
Potrivit Gândul, aceste pagini și grupuri de „susținători” pentru Ilie Bolojan au apărut peste noapte, multe dintre ele fiind asociate cu conturi de boți antrenate de inteligența artificială, unele fiind folosite anterior chiar și în scheme frauduloase. Senatoarea Pauliuc subliniază că aceste semnale – profiluri recent create, fără istoric, care lasă același comentariu, cuvânt cu cuvânt, sub zeci de postări, și un ritm de interacțiune atipic – sunt „exact semnalele care, în 2024, au pus o țară pe jar”. Reacția actuală a partidului, conform lui Pauliuc, este însă „tăcere”.
În cadrul ultimului Birou Politic Național al PNL la care a participat, Nicoleta Pauliuc a expus două realități pe care le consideră incontestabile. În primul rând, existența unor campanii de presă orchestrate împotriva membrilor partidului care au opinii diferite față de președinte, derulate pe site-uri unde Ilie Bolojan este glorificat. În al doilea rând, existența unor campanii coordonate în social media, cu troli și conturi false, pe care le descrie ca fiind „mai agresive decât tot ce am văzut în perioada Georgescu”.
Pauliuc a declarat că a întrebat explicit cine plătește pentru această infrastructură digitală și dacă este folosită pentru reglarea conturilor interne din PNL. De asemenea, a cerut clarificări privind existența unui consultant extern în această ecuație, așa cum a raportat presa. Răspunsul „pe fugă” a venit de la Dan Motreanu, care a afirmat că „factura nu e plătită de PNL”. Această declarație a lăsat însă deschisă întrebarea fundamentală: „Atunci de cine?”.
Contextul acestor acuzații este cel al angajamentului României, post-2024, de a condamna ferm manipularea digitală în campaniile politice, considerând-o un atac la adresa democrației. Pauliuc critică ceea ce ea numește „dubla măsură” a colegilor săi din tabăra pro-Bolojan, sugerând că principiile anti-manipulare digitală sunt aplicate selectiv. „Singura problemă e că am început să aplicăm principiul în funcție de cine beneficiază de pe urma lui”, a adăugat senatoarea.
Ea a accentuat că nu există nicio diferență etică sau tehnică între manipularea digitală observată în cazul campaniei lui Călin Georgescu, în 2024, și cea atribuită acum lui Ilie Bolojan. Problema, susține Pauliuc, nu este lipsa susținerii autentice, ci „că susținerea autentică e umflată artificial, că percepția publică e distorsionată, că algoritmul e păcălit să arate o popularitate mai mare decât cea reală”. Acest fenomen, conform senatoarei, „schimbă felul în care oamenii obișnuiți își formează o părere”.
Pauliuc a concluzionat că „boții și trolii nu au culoare politică” și că „o metodă nu se legitimează prin identitatea celui care o întrebuințează”. Ea a cerut coerență, afirmând că, dacă principiul combaterii manipulării digitale a contat în 2024, ar trebui să conteze și acum. „Dacă a contat doar cât ne-a fost de folos, atunci nu a fost un principiu, ci o unealtă”, a avertizat senatoarea, îndemnând pe cei care au cerut fermitate în 2024 să fie primii incomodați de situația actuală din PNL, pentru a menține un standard etic consistent.
Aceste acuzații aduc în prim plan o dezbatere crucială despre integritatea procesului democratic și despre utilizarea instrumentelor digitale în politică. În 2023, un raport al Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride (Hybrid CoE) a evidențiat creșterea exponențială a campaniilor de dezinformare online în statele membre UE, multe dintre ele având ca scop polarizarea societății și influențarea rezultatelor electorale. Conform Eurostat, în 2022, peste 70% dintre cetățenii europeni cu acces la internet au declarat că sunt expuși la știri false, un procent în creștere față de 2018 (58%). Această tendință subliniază vulnerabilitatea democrațiilor la astfel de tactici.
Un studiu realizat de Freedom House în 2024, privind libertatea pe internet, a clasificat România ca „parțial liberă”, menționând prezența tot mai accentuată a campaniilor de dezinformare și a conturilor false în spațiul online românesc. Aceste campanii, adesea susținute de actori politici sau entități cu interese specifice, urmăresc să manipuleze percepția publică și să influențeze deciziile electorale. Criticile Nicoleta Pauliuc se înscriu într-un context mai larg al eforturilor de a reglementa și de a combate manipularea digitală, un subiect de interes major la nivel european, unde Comisia Europeană a propus, în 2023, o serie de măsuri pentru combaterea dezinformării online, inclusiv prin responsabilizarea platformelor sociale.
De ce contează
Aceste acuzații sunt esențiale pentru sănătatea democrației românești, deoarece subminează încrederea publicului în procesele politice și în informațiile primite. Dacă acuzațiile se confirmă, ar indica o instrumentalizare a manipulării digitale chiar de către partidele care au condamnat-o anterior, creând un precedent periculos. Este crucial ca principiile etice privind campaniile online să fie aplicate uniform, indiferent de actorii implicați, pentru a asigura un spațiu public echitabil și transparent. Altfel, cetățenii riscă să fie constant expuși la informații distorsionate, ceea ce poate afecta fundamental alegerile lor politice și direcția țării.
Următorul pas în această dispută internă a PNL ar putea fi o investigație oficială la nivel de partid, pentru a clarifica acuzațiile senatoarei Pauliuc și a stabili responsabilitățile. În lipsa unor acțiuni concrete, acuzațiile riscă să rămână în spațiul public ca o pată pe reputația PNL și a liderilor săi. De asemenea, presiunea publică și a presei ar putea forța o discuție mai amplă despre etica campaniilor digitale și despre necesitatea unor reglementări mai stricte, nu doar la nivel de legislație națională, ci și în cadrul codurilor de conduită ale partidelor politice.
Rămâne de văzut dacă PNL va alege să abordeze transparent această problemă sau va continua să opteze pentru „tăcere”, cum a sugerat senatoarea.