Senator PSD acuză guvernul Bolojan de 'tun' cu firma germană

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Senatorul PSD Daniel Zamfir acuză guvernul demis Bolojan de un "mega tun" prin semnarea unui contract pentru portofelul digital cu o firmă germană. Zamfir susține că Bolojan blochează formarea unui nou guvern pentru a continua să semneze contracte, într-un context în care România trebuie să implementeze Portofelul European de Identitate Digitală până în 2026.

EN

Brief

PSD Senator Daniel Zamfir accuses the dismissed Bolojan government of a "mega scam" by signing a contract for the digital wallet with a German company. Zamfir claims Bolojan is delaying the formation of a new government to continue signing contracts, as Romania is set to implement the European Digital Identity Wallet by 2026.

Senator PSD acuză guvernul Bolojan de 'tun' cu firma germană
Sursa foto: gandul.ro

Contractul pentru portofelul digital stârnește controverse

Senatorul PSD Daniel Zamfir a lansat, vineri, acuzații grave la adresa premierului demis Ilie Bolojan, susținând că acesta ar întârzia formarea unui nou Guvern pentru a semna contracte avantajoase în numele Executivului. Într-o postare pe Facebook, social-democratul a calificat drept un „mega tun” contractul semnat joi de Guvernul Bolojan cu o companie germană pentru implementarea portofelului digital.

Potrivit lui Zamfir, acest contract ar fi adevăratul motiv pentru care Ilie Bolojan blochează negocierile pentru instalarea unui nou Executiv, acuzându-l că urmărește să rămână la conducerea Guvernului pentru a „livra ce i se cere”. Senatorul PSD a folosit un limbaj dur, numindu-l pe Bolojan „mitoman” și „instrument jalnic și cinic”, prezicându-i o ieșire „rapidă și urâtă din istorie”.

Contextul acestor acuzații este cel al implementării Portofelului European de Identitate Digitală, un proiect la nivelul Uniunii Europene. România s-a angajat să implementeze această aplicație până la sfârșitul anului 2026. Sistemul va permite cetățenilor să stocheze și să utilizeze în format electronic principalele documente personale, facilitând dovada identității atât online, cât și în interacțiunile fizice cu autoritățile sau alte instituții.

Decizia Guvernului de a utiliza soluția tehnică dezvoltată de Germania pentru acest portofel digital a fost luată după o analiză a mai multor variante disponibile la nivelul Uniunii Europene. Această abordare de tip „best practice” sau de preluare a unei soluții deja validate este frecventă în proiectele transfrontaliere ale UE, pentru a asigura interoperabilitatea și a reduce costurile de dezvoltare individuală. Un exemplu similar este adoptarea de către mai multe state membre a unor soluții tehnice comune pentru sistemele de e-sănătate, pentru a facilita schimbul de date medicale între țări, conform Directivei 2011/24/UE privind drepturile pacienților în asistența medicală transfrontalieră.

Criticile aduse de senatorul Zamfir nu specifică însă natura „tunului” sau detalii despre compania germană implicată, lăsând loc speculațiilor. De obicei, acuzațiile de „tun” în contracte publice vizează prețuri supraevaluate, lipsa transparenței în atribuire sau favorizarea anumitor firme. În lipsa unor dovezi concrete prezentate de Zamfir, afirmațiile sale rămân la nivel de acuzații politice, într-un context de tensiuni privind formarea unui nou guvern.

Conform datelor Eurostat din 2023, doar 58% dintre cetățenii români au interacționat online cu administrația publică, mult sub media europeană de 74%. Implementarea unui portofel digital este văzută ca un pas esențial pentru digitalizarea administrației și pentru creșterea accesului cetățenilor la servicii publice, conform strategiei naționale de digitalizare 2021-2027. Un studiu al Băncii Mondiale din 2022 arată că digitalizarea serviciilor publice poate reduce birocrația cu până la 30% și poate economisi anual miliarde de euro la nivelul UE.

În România, digitalizarea a fost un proces lent, marcat de numeroase eșecuri și întârzieri. De exemplu, sistemul electronic de sănătate (DES) a întâmpinat dificultăți majore la implementare în 2012, necesitând ajustări și investiții suplimentare. Portofelul digital, parte a unui proiect european mai amplu, ar trebui să beneficieze de standarde și finanțări europene, ceea ce ar putea reduce riscurile asociate proiectelor naționale izolate. Cu toate acestea, gestionarea contractelor rămâne un punct vulnerabil, iar transparența este crucială pentru a evita acuzațiile de corupție.

De ce contează

Implementarea Portofelului European de Identitate Digitală este un proiect strategic pentru România, având potențialul de a simplifica drastic interacțiunile cetățenilor cu instituțiile statului și de a accelera digitalizarea serviciilor publice. Acuzațiile de „tun” politic, chiar și fără dovezi concrete, subminează încrederea publicului în proiecte esențiale și pot întârzia implementarea, afectând beneficiile pe termen lung pentru cetățeni. Transparența totală în atribuirea și derularea contractului este crucială pentru legitimitatea proiectului și pentru evitarea speculațiilor politice.

Rămâne de văzut dacă acuzațiile senatorului Zamfir vor fi urmate de prezentarea unor dovezi concrete care să susțină afirmațiile sale sau dacă vor rămâne la stadiul de retorică politică într-o perioadă de instabilitate guvernamentală. Guvernul Bolojan, în calitate de executiv demis, are atribuții limitate, dar poate semna contracte care vizează administrarea curentă și implementarea angajamentelor europene.

Clarificările din partea Guvernului privind detaliile contractului și procesul de selecție a companiei germane sunt așteptate pentru a disipa suspiciunile și a asigura transparența necesară unui proiect de o asemenea anvergură.