Vârful caniculei aduce recorduri istorice și fenomene extreme
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări de cod galben, portocaliu și roșu de caniculă pentru România, valabile începând de duminică, 28 iunie 2026, și extinzându-se până marți, 1 iulie. Acest episod de caniculă este considerat cel mai grav de până acum, cu temperaturi care ar putea egala sau depăși recordurile absolute ale lunii iunie, iar directorul general al ANM, Elena Mateescu, a subliniat că "nu vreau să se considere că panicăm", dar situația impune prudență maximă.
Potrivit ANM, duminică, 28 iunie, de la ora 10:00, Dobrogea și sud-estul Munteniei se află sub cod galben, cu maxime între 30 și 34 de grade Celsius și un indice temperatură-umezeală (ITU) ce atinge pragul critic de 80 de unități. Nopțile vor fi tropicale, cu minime între 19 și 21 de grade, ajungând la 23-24 de grade pe litoral și în Delta Dunării. Concomitent, Banatul, Oltenia și cea mai mare parte a Munteniei și Moldovei sunt sub cod portocaliu, unde valul de căldură se intensifică, iar maximele ating 34-38 de grade, cu cele mai ridicate valori în Banat. Nopțile vor fi tropicale, cu minime între 17 și 22 de grade.
Cea mai severă avertizare pentru duminică este codul roșu, care vizează Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei. Aici, temperaturile maxime vor fi extreme, comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie, variind între 35 și 38 de grade, putând atinge chiar 39-40 de grade în Maramureș, Crișana și nord-vestul Transilvaniei. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar ITU va depăși pragul critic de 80 de unități. Minimele nocturne se vor situa între 17 și 25 de grade.
Începând de luni dimineață, 29 iunie, până marți, 1 iulie, aproape întreaga țară va intra sub incidența codului roșu de caniculă. În Dobrogea și jumătatea estică a Munteniei, valul de căldură se va intensifica, aducând temperaturi maxime între 32 de grade în Delta Dunării și 38 de grade în restul zonelor. Nopțile vor rămâne tropicale, cu minime între 20 și 24 de grade. Pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei, meteorologii au emis un cod roșu pentru temperaturi maxime extreme, cuprinse între 35 și 41 de grade Celsius, cele mai ridicate valori fiind așteptate în Banat și Crișana. Nopțile vor fi, de asemenea, tropicale, cu minime între 17 și 25 de grade. Acest nivel de temperaturi este considerat excepțional pentru luna iunie, depășind adesea media multianuală cu peste 10-15 grade.
Fenomenele meteorologice extreme nu se vor limita doar la caniculă. Elena Mateescu, directorul general al ANM, a explicat la Antena 3 CNN că "atunci când vorbim despre schimbul de mase de aer cald și rece – pentru că, mai ales după acest episod, temperaturile vor scădea cu mai mult de 10-15°C – cu siguranță fenomenele meteorologice specifice acestor condiții vor putea fi unele extreme." Aceasta a avertizat cu privire la posibile vijelii, căderi de grindină și cantități însemnate de precipitații pe secvențe scurte de timp, care pot genera situații hidrologice critice, precum inundații locale. Conform datelor din 2025, România a înregistrat o creștere cu 15% a numărului de zile cu temperaturi peste 35 de grade Celsius față de media ultimilor 30 de ani, iar trendul este ascendent, ceea ce indică o intensificare a fenomenelor extreme.
Contextul european arată că România nu este singura țară afectată. Valuri de căldură similare au fost înregistrate în Spania și Italia în luna iulie 2025, unde temperaturile au depășit frecvent 40 de grade, punând presiune pe sistemele de sănătate și infrastructură. Comisia Europeană a avertizat în raportul său din 2024 privind schimbările climatice că sud-estul Europei este una dintre regiunile cele mai vulnerabile la efectele caniculei și secetei. În România, cele mai afectate județe în ultimii ani au fost Teleorman, Olt și Dolj, unde agricultura a suferit pierderi semnificative din cauza secetei prelungite, estimată la peste 500 de milioane de euro în 2023, conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Experții în climatologie de la Universitatea din București subliniază că aceste episoade de caniculă devin tot mai frecvente și intense din cauza schimbărilor climatice globale. Dr. Mihai Popescu, cercetător în meteorologie, a declarat că "trecem de la evenimente izolate la o nouă normalitate climatică, unde fenomenele extreme sunt mai des întâlnite și mai severe. Adaptarea infrastructurii și a populației la aceste noi condiții este esențială." De asemenea, se impune o atenție sporită asupra consumului de apă și energie, precum și asupra sănătății publice, mai ales a categoriilor vulnerabile.
De ce contează
Acest episod de caniculă extremă contează pentru că afectează direct sănătatea publică, crescând riscul de insolație, deshidratare și agravarea afecțiunilor cronice, în special pentru vârstnici și copii. Impactul economic este, de asemenea, semnificativ, prin stresul asupra rețelelor electrice și a sistemelor de irigații, dar și prin pierderile potențiale în agricultură. Pe termen lung, frecvența și intensitatea acestor fenomene climatice extreme subliniază urgența adoptării unor măsuri de adaptare și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a proteja mediul și calitatea vieții în România.
Pe după-amiaza și seara zilei de marți, gradul de instabilitate atmosferică va fi în creștere mai ales în zonele de deal și de munte, prevestind o schimbare bruscă a vremii. Această tranziție rapidă de la caniculă la furtuni violente, cu vijelii și grindină, ridică întrebări privind pregătirea autorităților locale și a populației pentru fenomene multiple și severe. Rămâne de văzut dacă infrastructura este suficient de robustă pentru a face față unor astfel de evenimente succesive și dacă mesajele de avertizare vor ajunge eficient la toți cetățenii, având în vedere potențialul hidrologic generat de precipitațiile abundente pe termen scurt.
Monitorizarea continuă a situației de către ANM și intervenția promptă a ISU vor fi cruciale în zilele următoare.