Val de căldură extremă cu riscuri majore pentru sănătate
Un val de căldură extremă afectează în aceste zile mai multe regiuni din România, punând presiune pe sistemul sanitar și pe populație. Specialiștii atrag atenția că temperaturile ridicate pot deveni rapid un pericol real pentru sănătate, iar autoritățile din domeniul sănătății publice recomandă vigilență sporită, în special în cazul persoanelor vulnerabile. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări de tip Cod Galben și Cod Portocaliu, inclusiv pentru municipiul București, unde în intervalul 26-30 iunie 2026, indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul psihologic de 80 de unități, conform Libertatea. Această situație transformă atmosfera din Capitală într-una extrem de greu de suportat, amplificând riscurile de insolație și șoc termic.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis vineri, 26 iunie 2026, o serie de avertizări și recomandări esențiale, subliniind că insolația este o urgență medicală. Potrivit INSP, vulnerabilitatea la căldură este determinată de factori fiziologici precum vârsta (bătrânii, sugarii și copiii) și starea de sănătate (afecțiuni cronice), dar și de factori de expunere, cum ar fi ocupația (lucrul în aer liber) și condițiile socio-economice (persoane fără adăpost, locuințe inadecvate). Ministerul Sănătății a solicitat serviciilor de ambulanță să își alerteze și suplimenteze echipajele, iar direcțiilor de sănătate publică să verifice stocurile de medicamente și să asigure resursele necesare în spitale, conform informațiilor citate de Libertatea.
Medicii explică faptul că organismul poate reacționa diferit la temperaturi extreme, iar starea de sănătate se poate deteriora rapid. Printre semnalele de alarmă ale șocului termic, potrivit Blic, se numără confuzia, starea de slăbiciune accentuată, durerile de cap intense, greața persistentă, dificultățile de respirație, pierderea stării de conștiență sau creșterea bruscă a temperaturii corporale. În astfel de situații, specialiștii recomandă apelarea imediată a serviciilor de urgență (112), deoarece intervenția rapidă poate preveni agravarea stării pacientului și apariția complicațiilor severe. INSP avertizează că la temperaturi peste 40 de grade Celsius, ventilatoarele electrice pot, paradoxal, să încălzească corpul în loc să-l răcească, subliniind necesitatea altor metode de răcorire.
Riscul cel mai ridicat îl au vârstnicii, copiii mici, persoanele cu afecțiuni cronice (cardiovasculare, diabet, afecțiuni mintale, astm), dar și cei care lucrează sau petrec mult timp în aer liber în intervalele cu temperaturi ridicate. În cazul acestora, capacitatea organismului de a regla temperatura este mai scăzută, ceea ce poate duce mai ușor la deshidratare severă și la probleme cardiovasculare. INSP adaugă că stresul termic poate crește și riscul de accidente și transmitere a unor boli infecțioase, un aspect adesea subestimat.
Pentru prevenirea complicațiilor, autoritățile recomandă evitarea expunerii directe la soare în orele de vârf (între 11:00 și 18:00) și utilizarea cremelor de protecție solară. Este esențial să se consume constant lichide, cel puțin 2-3 litri de apă pe zi, fără a aștepta senzația de sete, și să se mențină o temperatură cât mai scăzută în locuințe. INSP sfătuiește închiderea ferestrelor în timpul zilei când temperatura exterioară este mai mare decât cea interioară și deschiderea lor noaptea pentru a permite răcirea. De asemenea, se recomandă oprirea aparatelor electrocasnice neesențiale, deoarece acestea generează căldură.
Persoanele dependente, cum ar fi copiii, vârstnicii sau cei cu dizabilități, necesită o monitorizare atentă. Libertatea subliniază importanța de a le oferi regulat lichide, chiar dacă nu le cer, de a le asigura accesul la un mediu răcoros și de a verifica constant starea lor de sănătate. Menținerea legăturii cu vecini sau rude care ar putea avea nevoie de ajutor este, de asemenea, crucială. INSP avertizează să nu se lase niciodată copii sau animale în vehicule parcate, unde temperaturile pot deveni rapid letale. Pentru sugari și copii sub 6 luni, expunerea directă la soare trebuie evitată complet, iar plimbările în intervalul 11:00-18:00 sunt interzise, recomandându-se zone cu umbră și îmbrăcăminte lejeră, pălării cu boruri largi și ochelari de soare cu protecție UVA/UVB.
Alte recomandări ale INSP includ purtarea de îmbrăcăminte ușoară, lejeră, din fibre naturale și culori deschise, efectuarea de dușuri sau îmbăieri cu apă răcoritoare și udarea pielii cu prosoape umede. Este imperativ să se evite consumul de alcool (inclusiv bere sau vin), băuturi cu conținut ridicat de cofeină sau zahăr, precum și alimentele fierbinți și greu digerabile, deoarece acestea favorizează deshidratarea. În schimb, se încurajează consumul de legume și fructe proaspete cu un conținut ridicat de apă, precum castraveții, roșiile, pepenele galben și roșu, sau prunele.
De ce contează
Canicula nu este doar un disconfort, ci o amenințare serioasă la adresa sănătății publice, cu potențial de a provoca decese și de a suprasolicita sistemul medical. Recomandările autorităților, precum cele ale INSP și Ministerului Sănătății, nu sunt simple sugestii, ci măsuri esențiale care, odată respectate, pot salva vieți. Ignorarea acestora poate duce la complicații severe, de la deshidratare și insolație la probleme cardiovasculare grave, afectând în special categoriile vulnerabile. Conștientizarea simptomelor șocului termic și acțiunea rapidă sunt vitale pentru a reduce impactul negativ al valurilor de căldură extremă.
Pe măsură ce valul de căldură continuă, este de așteptat ca autoritățile să actualizeze avertizările meteorologice și să intensifice campaniile de informare publică. Ministerul Sănătății va continua să monitorizeze situația din spitale și să asigure resursele necesare pentru gestionarea urgențelor medicale legate de caniculă. Este crucial ca fiecare cetățean să rămână informat și să adopte un comportament preventiv. Pe termen lung, schimbările climatice ar putea aduce valuri de căldură mai frecvente și mai intense, ceea ce impune adaptarea infrastructurii urbane și a politicilor de sănătate publică pentru a proteja populația.
Campaniile de informare ar trebui să devină o constantă, nu doar o reacție la situații de criză, pentru a crește reziliența comunităților la fenomenele meteorologice extreme.