Cod Portocaliu de caniculă în București, cu 39 de grade la umbră

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare Cod Portocaliu de caniculă pentru București, valabilă începând de duminică, 28 iunie 2026, ora 10:00, până luni, 29 iunie 2026, ora 10:00. Această alertă vine pe fondul unui val de căldură intens, care va aduce temperaturi resimțite de până la 39 de grade Celsius la umbră, conform estimărilor meteorologilor. Concomitent, alte 16 județe ale țării se vor afla sub incidența unui Cod Roșu de caniculă, subliniind severitatea fenomenului la nivel național.

Valul de căldură a debutat vineri, 26 iunie 2026, la ora 10:00, printr-un Cod Galben, cu maxime de 34-35 de grade Celsius și minime nocturne de 17-20 de grade. Această avertizare Cod Galben a fost prelungită și pentru sâmbătă, 27 iunie 2026, între orele 10:00 și 10:00 a doua zi, când termometrele au indicat valori maxime de 32-34 de grade. Indicele de confort termic (ITU) a atins în această zi, în special după-amiaza și seara, valori în jurul a 80 de unități, semnalând un disconfort termic ridicat.

Situația se agravează semnificativ de duminică, odată cu intrarea în vigoare a Codului Portocaliu pentru capitală. În acest interval, valul de căldură se va intensifica, iar disconfortul termic va fi accentuat. Temperatura maximă în București se va situa în jurul valorii de 35 de grade Celsius, însă, pe fondul efectului de „insulă de căldură urbană”, valorile resimțite vor fi considerabil mai mari. Nopțile devin tropicale, cu minime de 18-21 de grade Celsius, ceea ce împiedică răcirea eficientă a organismului și crește riscul de probleme de sănătate.

Vârful acestui val de căldură extremă este așteptat la începutul săptămânii viitoare, când, potrivit ANM, Bucureștiul se va afla sub o „cupolă de foc” pentru mai bine de 100 de ore. Această prognoză indică o persistență neobișnuită a temperaturilor ridicate, o tendință observată și în anii recenți. Spre exemplu, în vara anului 2025, România a înregistrat un număr record de zile cu temperaturi peste 35 de grade Celsius, depășind media ultimilor 30 de ani, conform datelor Eurostat privind frecvența valurilor de căldură în Europa de Sud-Est. Această situație plasează România printre țările europene cu cel mai mare risc de impact negativ al schimbărilor climatice, în special în mediul urban.

Medicii recomandă populației, în special categoriilor vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice), să evite expunerea la soare în intervalul orar 11:00 – 18:00. Este esențială hidratarea corectă, cu minimum 2 litri de apă pe zi, evitând băuturile cu mult zahăr, cofeină sau alcool, care pot contribui la deshidratare. Purtarea hainelor lejere, din materiale naturale, de culori deschise, este de asemenea crucială pentru a facilita termoreglarea corpului. Autoritățile locale, precum Primăria Municipiului București, au anunțat deschiderea unor puncte de prim ajutor și distribuție de apă în diverse zone ale orașului, măsuri similare cu cele adoptate în timpul caniculei din iulie 2024, când spitalele au raportat o creștere cu 20% a numărului de prezentări la urgențe legate de căldură.

ANM a precizat că, în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor meteorologice, va actualiza aceste mesaje și nu exclude emiterea unor avertizări de tip nowcasting pentru fenomene severe imediate, ceea ce indică o monitorizare constantă a situației. Această abordare proactivă este crucială pentru a minimiza riscurile asociate cu valurile de căldură extremă, care, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2023, sunt responsabile pentru o mortalitate crescută cu 15% în rândul persoanelor în vârstă din Europa de Est.

De ce contează

Acest val de căldură extremă are implicații semnificative pentru sănătatea publică și infrastructura urbană. Temperaturile ridicate cresc riscul de insolație, deshidratare și agravare a afecțiunilor cronice, punând presiune pe sistemul medical. Pe lângă impactul direct asupra sănătății, canicula afectează și calitatea vieții cotidiene, performanța la locul de muncă și consumul de energie electrică, prin utilizarea intensivă a sistemelor de climatizare. Gestionarea eficientă a acestor fenomene meteorologice extreme devine esențială pentru reziliența orașelor românești în fața schimbărilor climatice.

În contextul acestor avertizări, rămâne de văzut dacă autoritățile locale și centrale vor implementa măsuri suplimentare de protecție a populației, dincolo de recomandările standard. Experiențele anterioare au arătat că o coordonare deficitară poate amplifica efectele negative ale caniculei. De asemenea, este important de monitorizat dacă temperaturile prognozate vor depăși estimările, având în vedere variabilitatea rapidă a fenomenelor meteorologice extreme.

Rămâne deschisă și întrebarea privind eficacitatea pe termen lung a măsurilor de adaptare urbană, precum spațiile verzi extinse sau suprafețele reflectorizante, în contracararea efectului de insulă de căldură în orașe precum Bucureștiul.