Acuzații de șantaj și exploatare, negate de conducere
Un scandal de proporții a izbucnit la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța (SCJU), unde medicii rezidenți acuză că sunt obligați să semneze cereri de voluntariat pentru efectuarea gărzilor suplimentare, în afara programului lor normal de lucru și a celor 18 ore de gardă obligatorii. Această situație, semnalată de mai mulți rezidenți în mediul online și pe grupurile interne, a generat un val de nemulțumire, unii vorbind chiar despre un „șantaj” exercitat de profesorii universitari, sub amenințarea nepromovării examenului de specialitate, potrivit News.ro și HotNews.ro.
Conducerea spitalului, prin intermediul unui comunicat publicat pe pagina de Facebook a instituției, respinge categoric aceste acuzații de presiune sau exploatare, afirmând că voluntariatul reprezintă o opțiune personală, necondiționată. Aceasta subliniază că „stagiile de voluntariat opționale vin în întâmpinarea tinerilor medici care doresc o expunere clinică sporită și o acumulare rapidă de experiență practică”, așa cum a transmis unitatea sanitară. Situația, care a escaladat în ultimele zile, impune o analiză detaliată a condițiilor de muncă și formare profesională a tinerilor medici din România.
Potrivit relatărilor medicilor rezidenți, aceștia sunt puși în fața unei cereri, intitulată „CERERE MEDICI REZIDENŢI privind desfăşurarea activităţii de voluntariat în afara programului de lucru”, pe care trebuie să o semneze până la 1 iulie 2026. Documentul, obținut de News.ro, stipulează că semnatarul solicită acordul de a efectua activități de voluntariat constând în servicii medicale ce corespund curriculei rezidențiatului, exclusiv în afara programului de lucru – în weekend sau după orele de program – și fără a afecta atribuțiile din fișa postului. Problema principală, conform rezidenților, nu este existența unui act de voluntariat în sine, ci modalitatea în care le-a fost prezentat și lipsa de claritate privind termenii acestuia. Ei reclamă că nu li s-au explicat detaliile contractului, numărul de ore, responsabilitățile legale sau cine îi va supraveghea în timpul acestor gărzi.
Un medic rezident, care a dorit să-și păstreze anonimatul pentru News.ro, a declarat că toți rezidenții spitalului sunt revoltați. Acesta a explicat că, pe lângă cele 18 ore de gardă obligatorii, incluse în salariul lunar conform contractului de muncă, rezidenții efectuează adesea și alte gărzi. Acestea din urmă ar trebui să fie opționale și plătite, însă în practică, în multe spitale universitare, munca suplimentară a rezidenților este adesea considerată o parte firească a formării profesionale, fără o remunerare corespunzătoare. „Noi prestăm un serviciu, noi ajutăm sistemul medical”, a subliniat medicul, contestând ideea că rezidenții ar fi doar „studenți” care ar trebui să fie recunoscători pentru oportunitatea de a învăța.
Decizia conducerii SCJU Constanța, emisă pe 22 iunie 2026, stipulează că participarea medicilor rezidenți la linia de gardă, în afara gărzii obligatorii de 18 ore, este permisă doar în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, încheiat cu spitalul. Contrar acestei decizii oficiale, medicii rezidenți susțin că șefii de secție le-au transmis un alt mesaj: „Nu ne interesează ce vreți voi să facem, nu există bani, motiv pentru care aceasta este cererea de voluntariat”. Această discrepanță între decizia scrisă și comunicarea verbală a generat confuzie și frustrare, indicând o posibilă presiune informală pentru acceptarea voluntariatului neplătit.
Una dintre cele mai grave acuzații, raportate de News.ro, se referă la amenințările directe. Unii rezidenți ar fi fost avertizați de coordonatorii lor că refuzul de a semna cererile de voluntariat ar putea afecta negativ viitorul lor profesional, inclusiv promovarea examenului de specialitate. „Cu mine vei da examenul de specialitate, ai grijă ce alegeri faci”, ar fi fost una dintre formulele folosite, conform medicului rezident citat. Această situație este deosebit de gravă, având în vedere că examenul de specialitate este crucial pentru cariera unui medic, iar eșecul ar însemna imposibilitatea de a profesa în specialitatea aleasă. Teama de repercusiuni pe termen lung este amplificată de faptul că sistemul universitar medical este restrâns, iar profesorii se cunosc între ei.
Pe lângă aspectele financiare și etice, medicii rezidenți ridică și probleme legate de siguranța pacientului și de respectarea timpului de odihnă. Teoretic, după o gardă de 24 de ore, medicul ar trebui să beneficieze de o zi liberă pentru recuperare. În practică, însă, rezidenții susțin că sunt adesea trecuți în pontaj ca fiind liberi, dar continuă să lucreze în spital. Acest lucru nu numai că le afectează sănătatea, dar poate compromite și calitatea actului medical. Milla Georgiana, medic rezident de anul 3 la Sănătate Publică și Management și ambasador al Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți, a subliniat pentru News.ro că orice activitate de gardă trebuie să fie voluntară în mod real, plătită corect și organizată fără a afecta siguranța pacientului sau timpul de odihnă al medicului. Ea a adăugat că deficitul de personal, o problemă cronică în sistemul medical românesc, nu poate fi rezolvat prin suprasolicitarea rezidenților.
Conducerea SCJU Constanța a ripostat, acuzând că „transformarea unui instrument de dezvoltare profesională şi de solidaritate medicală într-un subiect de scandal politic sau online este o acţiune profund imorală la adresa corpului medical”. Aceasta insistă că spitalul respectă cu strictețe legislația națională și ordinele Ministerului Sănătății privind salarizarea gărzilor obligatorii. Totuși, lipsa unui contract de voluntariat clar, care să detalieze numărul de ore, responsabilitățile și supravegherea, contravine principiilor transparenței și protecției drepturilor muncii. Voluntariatul, prin definiție, implică o alegere liberă și conștientă, bazată pe informații complete și clare, nu pe presiuni sau amenințări implicite.
Situația de la Spitalul Județean Constanța nu este un caz izolat în sistemul medical românesc. Deficitul de personal, în special în secțiile de urgență și terapie intensivă, este o problemă sistemică, confirmată de rapoartele Ministerului Sănătății din 2024 și 2025. Datele Eurostat din 2023 arată că România se clasează printre ultimele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de medici raportat la mia de locuitori, cu aproximativ 3.1 medici la 1.000 de locuitori, mult sub media europeană de peste 4 medici la 1.000 de locuitori. Această presiune constantă asupra personalului medical existent, inclusiv a rezidenților, duce la soluții ad-hoc și, uneori, la practici abuzive. SCJU Constanța a mai fost în atenția publică la începutul anului 2026, când Ministerul Sănătății a trimis Corpul de Control pentru a verifica numărul mare de medici specialiști și primari scutiți de gărzi, indicând o problemă structurală mai amplă în organizarea gărzilor în spital.
De ce contează
Acest scandal subliniază o problemă sistemică în sistemul medical românesc: exploatarea medicilor rezidenți sub pretextul formării profesionale. Practicile acuzate de rezidenți, de la munca suplimentară neplătită la amenințări voalate, pot avea consecințe grave asupra calității actului medical, moralei personalului și, în cele din urmă, asupra siguranței pacienților. Lipsa de transparență și presiunile exercitate subminează încrederea în instituțiile medicale și descurajează tinerii medici să rămână în țară, exacerbând criza de personal medical cu care se confruntă România.
Situația de la SCJU Constanța necesită o investigație amănunțită din partea autorităților competente, inclusiv a Ministerului Sănătății și a Colegiului Medicilor din România. Este esențială clarificarea statutului legal al activităților de voluntariat și asigurarea că drepturile medicilor rezidenți sunt respectate. Adoptarea unor reglementări clare și aplicarea strictă a legislației muncii sunt cruciale pentru a preveni abuzurile și a garanta un mediu de lucru echitabil și sigur pentru toți profesioniștii din sănătate.
De asemenea, este necesară o strategie națională coerentă pentru atragerea și reținerea personalului medical, care să includă condiții de muncă decente și o remunerare justă, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de sănătate pe termen lung.