Gărzi neplătite și condiții precare
Un scandal de proporții zguduie Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Apostol Andrei" Constanța, unde medicii rezidenți au denunțat, în cursul zilei de miercuri, 24 iunie 2026, presiuni constante din partea conducerii pentru a efectua gărzi neplătite, prezentate drept "voluntare". Această situație a fost semnalată de mai multe surse, inclusiv de Digi24 și HotNews.ro, care citează mărturii ale tinerilor medici. „Suntem tratați ca mână de lucru ieftină, ni se cere să facem gărzi fără remunerație, sub amenințarea că altfel nu vom progresa profesional”, a declarat un rezident sub protecția anonimatului, citat de Digi24, subliniind o practică ce pare să încalce legislația muncii și drepturile medicilor. Presiunile ar viza în special secțiile cu deficit de personal, unde rezidenții sunt esențiali pentru acoperirea turelor.
Potrivit relatărilor, problema nu este nouă și reflectă o subfinanțare cronică a sistemului de sănătate, care se răsfrânge asupra celor mai tineri membri ai corpului medical. Rezidenții susțin că, deși sunt obligați să efectueze un anumit număr de ore de gardă conform programului de pregătire, li se solicită adesea să preia ture suplimentare, neplătite, pentru a acoperi golurile din schema de personal. Această practică este în contradicție cu Ordonanța de Urgență nr. 18/2017, care stabilește remunerația pentru gărzile efectuate de medici, inclusiv de rezidenți. Un medic rezident, conform legislației în vigoare din 2024, ar trebui să primească un spor de 75% pentru gărzile efectuate în afara programului normal de lucru, însă acest lucru nu se întâmplă în cazul "gărzilor voluntare" impuse.
Conducerea Spitalului Județean Constanța, prin vocea managerului interimar, dr. Ionuț Oprea, a respins ferm acuzațiile, calificându-le drept "nefondate" și "un atac la integritatea instituției". Potrivit declarațiilor citate de HotNews.ro, dr. Oprea a afirmat că "nu există presiuni asupra rezidenților, iar gărzile sunt efectuate strict conform programului de pregătire și legislației în vigoare. Orice gardă suplimentară este remunerată corespunzător." Această poziție contrazice direct mărturiile rezidenților, creând o dihotomie clară între percepția conducerii și realitatea percepută de tinerii medici. Managerul a mai adăugat că spitalul se confruntă cu un deficit de personal medical, în special în specialități critice precum UPU, ATI și anumite specialități chirurgicale, un deficit estimat la aproximativ 20% din necesarul optim, conform unui raport intern din 2023.
Situația de la Constanța nu este un caz izolat în peisajul medical românesc. Statisticile Eurostat din 2022 indică faptul că România se află printre țările europene cu cel mai mic număr de medici raportat la mia de locuitori, cu aproximativ 3,2 medici la 1.000 de locuitori, comparativ cu o medie europeană de peste 4,0. Această realitate pune o presiune imensă pe personalul existent și, implicit, pe rezidenți, care reprezintă o forță de muncă vitală. Un studiu al Colegiului Medicilor din România din 2021 arăta că peste 60% dintre medicii rezidenți consideră că volumul de muncă este excesiv, iar 40% au declarat că au fost nevoiți să lucreze ore suplimentare neplătite.
Pe lângă problema gărzilor neplătite, rezidenții au semnalat și condiții de muncă precare, lipsa echipamentelor moderne și un climat general de epuizare profesională. Unii dintre ei au menționat că au fost amenințați subtil cu dificultăți în obținerea avizelor sau a recomandărilor necesare pentru finalizarea rezidențiatului dacă refuză să participe la aceste gărzi "voluntare". Această formă de presiune psihologică este greu de demonstrat, dar creează un mediu de teamă și descurajare. Consiliul Județean Constanța, în calitate de autoritate tutelară a spitalului, nu a emis încă o poziție oficială cu privire la aceste acuzații, deși reprezentanți ai acestuia au declarat pentru presa locală că vor demara o investigație internă.
Sindicatul medicilor "Hipocrat" a reacționat, prin președintele său, dr. Mircea Mureșan, condamnând practicile semnalate și cerând o anchetă urgentă din partea Ministerului Sănătății și a Direcției de Sănătate Publică Constanța. "Este inacceptabil ca tinerii medici, viitorul sistemului medical românesc, să fie exploatați. Vom oferi sprijin juridic rezidenților afectați și vom cere sancționarea celor responsabili", a declarat dr. Mureșan, citat de Digi24. Această intervenție sindicală subliniază gravitatea situației și necesitatea unei acțiuni concrete pentru a proteja drepturile medicilor.
De ce contează
Acest scandal de la Spitalul Județean Constanța este emblematic pentru problemele structurale ale sistemului sanitar românesc. El evidențiază nu doar deficitul cronic de personal și subfinanțarea, ci și modul în care aceste deficiențe sunt adesea transferate asupra celor mai vulnerabili membri ai corpului medical: medicii rezidenți. Ignorarea drepturilor acestora poate duce la o demotivare profundă, la creșterea ratei de plecare a medicilor tineri în străinătate și, în cele din urmă, la o deteriorare și mai accentuată a calității serviciilor medicale pentru pacienți. Respectarea legislației muncii și asigurarea unor condiții decente de muncă sunt esențiale pentru a reține medicii în țară și a asigura un viitor viabil sistemului de sănătate.
În contextul acestor acuzații grave, se așteaptă o reacție oficială din partea Ministerului Sănătății, care ar putea demara un control tematic la Spitalul Județean Constanța. De asemenea, Colegiul Medicilor Constanța a anunțat că va investiga aspectele etice și profesionale ale situației. Rămâne de văzut dacă aceste demersuri vor duce la sancțiuni concrete și la o schimbare de atitudine din partea conducerii spitalului.
Între timp, rezidenții continuă să își exprime îngrijorarea, subliniind că, în lipsa unor soluții rapide și eficiente, mulți dintre ei iau în considerare părăsirea sistemului medical românesc, o tendință care, conform datelor INS din 2025, a crescut cu 15% în ultimii cinci ani în rândul tinerilor specialiști.