Modernizarea apărării aeriene, o prioritate strategică
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a semnat joi, 25 iunie 2026, contractul pentru achiziția primelor sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD, destinate protecției împotriva amenințărilor aeriene de proximitate. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, care a subliniat că această achiziție reprezintă o etapă crucială într-un program accelerat de modernizare și înzestrare a Armatei Române, după o perioadă în care proiectele militare au avansat într-un ritm lent.
„A fost semnat contractul privind achiziția primelor sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD, destinate protecției împotriva amenințărilor aeriene. După ani în care programele de înzestrare ale Armatei Române au avansat prea lent, am pornit un program accelerat de modernizare și dotare, care produce rezultate concrete, de la o zi la alta”, a declarat ministrul Miruță pe pagina sa de Facebook, citat de ambele surse. El a adăugat că „contracte așteptate de ani de zile intră acum în implementare, iar capacitățile de care militarii români au nevoie în teren încep să devină realitate”.
Valoarea totală a achiziției se ridică la 10,33 miliarde de lei, fără TVA, echivalentul a aproximativ 2,038 miliarde de euro, fără TVA, conform precizărilor ministrului. Acest acord-cadru include trei contracte subsecvente, vizând achiziția a șase sisteme integrate SHORAD-VSHORAD, un sistem de instruire și învățământ, un sistem de simulare pentru evaluarea operatorilor VSHORAD, șase sisteme SHORAD și șase sisteme VSHORAD, împreună cu muniția aferentă, pregătirea personalului și sprijinul logistic. Această structură complexă demonstrează o abordare holistică a procesului de înzestrare, acoperind nu doar echipamentele, ci și capacitățile operaționale și de mentenanță.
Sistemele SHORAD (Short-Range Air Defense) și VSHORAD (Very Short-Range Air Defense) sunt descrise de ministrul Miruță ca fiind un „scut” de apărare antiaeriană de proximitate. Rolul lor este de a detecta și distruge amenințări aeriene înainte ca acestea să atingă ținta protejată. „Practic, acest sistem este ultimul strat de protecție care oprește o amenințare aeriană înainte ca aceasta să producă pagube”, a explicat ministrul, subliniind importanța lor strategică.
Necesitatea acestor sisteme este accentuată de evoluția amenințărilor moderne. Radu Miruță a explicat că, în prezent, riscurile nu mai provin exclusiv de la avioane sau elicoptere, ci și de la drone, muniții, rachete de mici dimensiuni sau aeronave care zboară la joasă altitudine. Aceste ținte sunt adesea dificil de interceptat de sistemele de apărare antiaeriană cu rază lungă, care sunt concepute pentru distanțe mai mari. Dacă apărarea antiaeriană cu rază lungă reprezintă „prima linie care încearcă să oprească amenințarea departe”, SHORAD/VSHORAD este „gardul de protecție din jurul obiectivului, stratul care apără direct ceea ce contează”, a detaliat ministrul, oferind o analogie clară a rolului complementar al acestor sisteme.
Contextul regional și global, marcat de conflictul din Ucraina și de prezența militară sporită în flancul estic al NATO, a accelerat nevoia României de a-și consolida capacitățile de apărare. Potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI) din 2023, cheltuielile militare ale României au crescut constant, atingând 2,5% din PIB în 2024, depășind ținta NATO de 2%. Această creștere reflectă angajamentul României față de securitatea colectivă și modernizarea forțelor armate, un aspect esențial pentru credibilitatea sa ca aliat în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Achiziția SHORAD-VSHORAD se înscrie într-o serie mai amplă de programe de înzestrare, inclusiv cele pentru sistemele de rachete Patriot, avioanele F-16 și corvetele multifuncționale. Deși unele dintre aceste programe au înregistrat întârzieri semnificative în trecut, Guvernul actual, prin MApN, pare să fi accelerat procesele de achiziție, răspunzând presiunilor geopolitice. Experții în securitate, precum analistul militar Radu Tudor, au subliniat în repetate rânduri importanța unei apărări antiaeriene stratificate, capabile să contracareze o gamă diversă de amenințări, de la cele balistice la cele asimetrice, reprezentate de drone de mici dimensiuni.
Comparativ cu alte state membre UE și NATO, România a fost mult timp considerată a avea lacune în apărarea sa antiaeriană de rază scurtă și foarte scurtă. De exemplu, Polonia a investit masiv în sisteme similare, precum Piorun și Narew, recunoscând vulnerabilitățile create de proximitatea conflictului din Ucraina. Prin această achiziție, România încearcă să recupereze decalajul, asigurând o protecție mai robustă a infrastructurii critice și a unităților militare de pe teren, aspect vital în scenarii de conflict hibrid sau convențional.
Criticii programelor de înzestrare din trecut au semnalat adesea lipsa de transparență și birocrația excesivă care au dus la întârzieri. Cu toate acestea, actuala conducere a MApN pare să fi adoptat o abordare mai proactivă, conform declarațiilor ministrului Miruță. Este esențial ca implementarea acestui contract de peste 2 miliarde de euro să se facă eficient și la timp, pentru a asigura că militarii români beneficiază de echipamentele necesare cât mai curând posibil, având în vedere contextul de securitate volatil.
De ce contează
Achiziția sistemelor SHORAD-VSHORAD este vitală pentru securitatea națională a României, oferind un strat esențial de protecție împotriva amenințărilor aeriene moderne, inclusiv drone și rachete de mici dimensiuni. Aceasta consolidează capacitatea Armatei Române de a-și apăra obiectivele critice și personalul militar, contribuind la descurajarea potențialilor agresori. Pentru cetățeni, înseamnă o creștere a siguranței în fața unor riscuri care au devenit tot mai evidente în ultimii ani. Investiția reflectă angajamentul României față de NATO și rolul său de pilon de stabilitate în regiune.
Semnarea contractului reprezintă un pas concret și important în modernizarea Armatei Române, subliniind o schimbare de ritm în programele de înzestrare. Următorul pas va fi implementarea efectivă a celor trei contracte subsecvente, care vor detalia livrarea sistemelor, a muniției și a programelor de instruire. Monitorizarea atentă a acestui proces este crucială pentru a asigura că termenele sunt respectate și că fondurile sunt utilizate eficient. De asemenea, integrarea acestor noi sisteme în structura de apărare antiaeriană existentă a României, alături de sistemele cu rază lungă, va fi o provocare logistică și operațională majoră.
Rămâne de văzut cum va evolua această integrare și ce impact va avea asupra capacității operaționale a forțelor armate române în anii următori, mai ales în contextul exercițiilor NATO și al cerințelor de interoperabilitate.