Premierul interimar leagă bonusurile de performanță.
Premierul interimar Ilie Bolojan, care deține și portofoliul interimar al Ministerului Energiei, a emis un ordin crucial ce condiționează majorarea salariilor cu până la 40% pentru personalul Direcției Generale de Investiții din minister de atingerea țintelor stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ordinul, semnat pe 16 iunie 2026 și publicat ulterior în Monitorul Oficial, stabilește un termen limită de 31 august 2026 pentru îndeplinirea acestor obiective. Această măsură subliniază presiunea tot mai mare asupra instituțiilor publice de a accelera implementarea reformelor și investițiilor finanțate prin fonduri europene, într-un context în care România se confruntă cu restanțe semnificative în absorbția acestor fonduri. „Pentru a beneficia, până la data de 31 august 2026, de majorarea salariului de bază cu până la 40%, prevăzută la art. 17 alin. (21) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei întocmește un raport individual lunar de activitate”, se arată în document, potrivit Digi24.
Această decizie vine într-un moment politic delicat, după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR, așa cum subliniază România TV. Cu toate acestea, Bolojan continuă să exercite atribuțiile de ministru interimar, demonstrând o determinare de a impulsiona implementarea PNRR chiar și în această perioadă tranzitorie. Mecanismul de salarizare, reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017 și de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 155/2020, permite majorări de până la 40% pentru personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene, proporțional cu timpul efectiv alocat. Prin acest ordin, Bolojan transformă o prevedere legală într-un instrument de performanță, legând explicit bonusurile salariale de rezultatele concrete în implementarea PNRR.
Angajații Direcției Generale de Investiții din Ministerul Energiei sunt acum obligați să întocmească un raport individual lunar de activitate, care să ateste gradul de îndeplinire a obiectivelor. Acest raport trebuie vizat de Direcția Generală Juridic și Personal, aprobat de șeful ierarhic și transmis ulterior conducătorului instituției. Pentru acordarea majorării salariale, raportul aprobat trebuie depus la Direcția Generală Juridic și Personal până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata. Pe baza acestor rapoarte, Direcția Generală Juridic și Personal va elabora proiectul de ordin privind acordarea majorării salariului de bază, conform detaliilor furnizate de Mediafax.
Ordinul Bolojan detaliază și țintele specifice din PNRR pe care Ministerul Energiei trebuie să le atingă. Printre acestea se numără: Ținta 125, care vizează finalizarea investițiilor pentru noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile (eoliană și solară) de cel puțin 950 MW; Ținta 131, referitoare la dezvoltarea capacităților de producție a hidrogenului verde de minimum 45 MW H2, destinat stocării energiei și decarbonizării industriei; și Ținta 134, care impune finalizarea investițiilor pentru instalații de producție combinată de energie termică și electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență, cu o capacitate de 83 MWe, în sectorul încălzirii centralizate. De asemenea, Ținta 139 prevede finalizarea investițiilor pentru noi capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW. O țintă notabilă este Ținta 138, care se referă la „Finalizarea procesului de renegociere a PNRR în vederea eliminării investiției” privind punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică, indicând posibile ajustări ale planului inițial.
Fiecare dintre aceste ținte necesită nu doar derularea activităților de investiții, ci și elaborarea unui document de sinteză care să justifice în mod corespunzător atingerea satisfăcătoare a obiectivelor, cu toate elementele lor constitutive. Această cerință subliniază importanța documentării riguroase și a transparenței în procesul de implementare, elemente esențiale pentru decontarea fondurilor europene. România, ca stat membru al Uniunii Europene, s-a angajat să respecte jaloanele și țintele PNRR pentru a accesa cele aproximativ 29,2 miliarde de euro alocate, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, conform datelor Comisiei Europene din 2021. Orice întârziere sau neîndeplinire a acestor obiective poate duce la pierderea fondurilor sau la sancțiuni, o realitate cu care s-au confruntat și alte state membre în procese similare.
Contextul european arată că alte țări, precum Polonia sau Ungaria, au avut de asemenea dificultăți în accesarea fondurilor PNRR din cauza nerespectării unor jaloane legate de statul de drept sau de condiționalități economice. Prin comparație, România a înregistrat progrese, dar ritmul rămâne sub așteptări în anumite sectoare, inclusiv cel energetic. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal din 2025, gradul de absorbție a fondurilor PNRR în România era de aproximativ 25% din totalul alocat, indicând o nevoie urgentă de accelerare. Decizia lui Bolojan poate fi interpretată ca o încercare de a introduce un stimulent puternic și direct pentru funcționarii publici, transformând birocrația într-un motor de performanță, nu doar un impediment.
Criticii ar putea susține că o astfel de măsură, deși bine intenționată, ar putea genera o presiune excesivă asupra personalului, putând duce la o superficialitate în îndeplinirea sarcinilor sau la o concentrare exclusivă pe indicatori cuantificabili, în detrimentul calității sau sustenabilității proiectelor. Pe de altă parte, susținătorii ar argumenta că este o abordare pragmatică și necesară pentru a debloca procesele și a asigura că România nu ratează oportunitatea istorică oferită de PNRR pentru modernizarea infrastructurii energetice și tranziția către o economie verde. Fără astfel de stimulente, riscul de a rămâne în urmă cu implementarea ar fi mult mai mare, având în vedere inerția administrativă adesea întâlnită.
De ce contează
Acest ordin are implicații majore pentru viitorul energetic al României și pentru eficiența administrației publice. Legarea directă a salariilor de performanță în implementarea PNRR poate accelera modernizarea infrastructurii energetice, esențială pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili și atingerea țintelor climatice ale UE. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă investiții în energii regenerabile, hidrogen verde și sisteme de încălzire mai eficiente, care ar putea duce la costuri mai mici și la un mediu mai curat pe termen lung. De asemenea, măsura poate servi ca un precedent pentru alte ministere, sporind responsabilitatea și performanța în gestionarea fondurilor europene.
Pe termen scurt, rămâne de văzut cum va fi percepută și implementată această măsură de către personalul Ministerului Energiei. Succesul ordinului depinde nu doar de bunăvoința angajaților, ci și de claritatea instrucțiunilor, de suportul managerial și de capacitatea de a depăși eventualele obstacole birocratice. În contextul actualei instabilități politice, cu un guvern interimar, continuitatea și coerența implementării acestor obiective ar putea fi puse sub semnul întrebării. Cu toate acestea, presiunea Comisiei Europene și termenul limită de 31 august 2026 impun o acțiune rapidă și decisivă.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a evalua dacă acest stimulent salarial va reuși să deblocheze proiectele PNRR din sectorul energetic și să aducă România mai aproape de obiectivele sale de dezvoltare durabilă.