Poziția fermă a Bucureștiului după acuzațiile Iranului
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a reiterat joi, 25 iunie 2026, că țara noastră nu a fost parte în conflictul dintre Statele Unite și Iran, subliniind că toate deciziile adoptate au respectat acordurile bilaterale existente cu SUA și normele de drept internațional. Această clarificare vine în contextul unor acuzații de „complicitate” lansate de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, care a susținut că secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar fi indicat explicit Italia și România ca state implicate în operațiunile militare americane, potrivit informațiilor difuzate de AFP și evz.ro.
„România este o țară aliată cu responsabilități și angajamente pe care le respectă pe deplin. Subliniem încă o dată că toate deciziile pe care România le ia în exercitarea suveranității sale sunt atent evaluate pentru a ne asigura că acestea sunt în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu normele relevante de drept internațional”, a transmis MAE, evidențiind angajamentul constant pentru diplomație și dezescaladare în Orientul Mijlociu. Această poziție a fost susținută și într-un comunicat anterior, din 16 martie 2026, menționat de MAE.
Controversa a izbucnit după ce Mark Rutte ar fi declarat, într-un interviu acordat Fox News, că sute de aeronave americane au decolat de pe baze din Italia pentru operațiuni logistice și de sprijin, iar unele facilități din Europa ar fi fost folosite pentru activități de realimentare și susținere aeriană. De asemenea, ar fi menționat o reducere temporară a traficului aerian civil pe anumite aeroporturi, inclusiv în București, pentru a permite desfășurarea unor operațiuni logistice. Baghai a interpretat aceste declarații ca o „mărturisire clară şi zdrobitoare a complicităţii active a NATO într-un război de agresiune ilegală purtat împotriva unui stat membru suveran al ONU”.
Potrivit afirmațiilor atribuite lui Rutte, între 4.000 și 5.000 de zboruri ale aviației americane ar fi fost efectuate de pe baze europene pe durata conflictului, cu 500 de avioane americane decolând de pe bazele din Italia pentru a sprijini operațiunea militară. Aceste cifre, deși nespecificate cu un an anume, fac referire la perioada recentă a conflictului SUA-Iran. MAE a reiterat că Acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu și că România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă, cu un caracter strict defensiv, utilizate doar pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU.
Esmail Baghai a cerut explicații din partea statelor europene menționate, acuzându-le că s-au făcut complice la „agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului” și la „comiterea unor atrocități în masă împotriva populației iraniene”. Această retorică virulentă subliniază tensiunile diplomatice acute din regiune și implicarea percepută a actorilor europeni în dinamica conflictului. Spre deosebire de România, Ministerul Apărării din Italia a respins direct interpretările apărute în spațiul public, calificând declarațiile atribuite lui Mark Rutte drept „înșelătoare” și precizând că utilizarea bazelor militare italiene a fost permisă exclusiv pentru operațiuni tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă, o nuanță crucială care diferențiază sprijinul logistic de implicarea directă în ostilități.
În contextul geopolitic actual, în care stabilitatea în Orientul Mijlociu este fragilă, poziția României de a susține eforturile diplomatice de dezescaladare, așa cum a declarat MAE, este esențială. De la începutul conflictului, Bucureștiul a pledat pentru soluții pașnice și a condamnat atacurile „complet nejustificate” ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului, mulțumind acestora pentru protejarea cetățenilor români prezenți în țările lor. Această abordare echilibrată reflectă o strategie de menținere a angajamentelor de alianță, evitând în același timp implicarea directă în ostilități militare, consolidând astfel rolul României ca partener de încredere în NATO, dar și ca actor responsabil pe scena internațională. Comparația cu situația Italiei, care a clarificat mai ferm natura strict logistică a sprijinului, arată o diferențiere în strategiile de comunicare diplomatică, dar o aliniere la principiul neparticipării la acțiuni ofensive.
Un aspect cheie al dreptului internațional, invocat de MAE, este principiul suveranității statelor și respectarea Cartei ONU, care reglementează utilizarea forței și soluționarea pașnică a disputelor. Acordul bilateral de acces dintre România și SUA, datând din 2006, oferă un cadru legal solid pentru cooperarea militară, dar specifică scopuri defensive. Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, activ de peste un deceniu, este un exemplu concret al angajamentelor României în cadrul NATO, fiind conceput exclusiv pentru scopuri de autoapărare împotriva amenințărilor din afara spațiului euro-atlantic. Această distincție este vitală pentru a contracara acuzațiile de agresiune și pentru a sublinia natura defensivă a prezenței militare americane pe teritoriul românesc. În plus, contextul regional, marcat de instabilitate și de amenințări la adresa securității navigației în Golful Persic, amplifică importanța clarificării pozițiilor fiecărui stat.
De ce contează
Acuzațiile Iranului și răspunsul României sunt cruciale pentru imaginea internațională a țării și pentru relațiile diplomatice. Ele testează capacitatea României de a-și gestiona angajamentele de alianță cu SUA și NATO, menținând în același timp o poziție de neutralitate în conflictele externe. Clarificările MAE sunt esențiale pentru a preveni escaladarea diplomatică și pentru a asigura cetățenii români că țara nu este implicată în acțiuni ofensive. Stabilitatea regională și respectarea dreptului internațional sunt piloni ai politicii externe românești, iar orice abatere percepută ar putea avea consecințe economice și de securitate semnificative.
Pe viitor, este de așteptat ca MAE să continue să monitorizeze cu atenție evoluțiile din Orientul Mijlociu și să comunice transparent poziția României. Relațiile cu Statele Unite, fundamentate pe acorduri bilaterale solide, vor rămâne un pilon al securității naționale, însă managementul percepțiilor internaționale, în special în fața unor acuzații de asemenea anvergură, va fi o provocare continuă.
Dialogul diplomatic și respectarea strictă a normelor internaționale vor fi esențiale pentru a naviga prin aceste ape tulburi și pentru a menține credibilitatea României pe scena globală, în special în cadrul organizațiilor internaționale precum ONU și NATO, unde astfel de clarificări sunt vitale pentru coeziunea alianței.