Economiștii avertizează asupra provocărilor fiscale și politice
Deficitul bugetar al României a atins 1,75% din Produsul Intern Brut (PIB) la sfârșitul lunii mai 2026, o reducere semnificativă față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție, deși pare favorabilă la prima vedere, este considerată „prematură” pentru a fi catalogată drept o veste bună, avertizează economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. El subliniază că adevărata provocare rămâne atingerea țintei de deficit de 6-6,2% din PIB la finalul anului, o poziție susținută și de alți analiști financiari care indică riscuri structurale și politice majore.
„Este un deficit mic, într-adevăr, față de anul trecut, aceeași perioadă a anului anterior, însă aș spune că mai e destul de mult până la sfârșitul anului. Cred că e important să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2% din PIB și atunci putem spune, odată ce ne-am atins ținta, că am avut o evoluție bună. Cred că este prematur să ne pronunțăm”, a declarat Ionuț Dumitru în marja unei conferințe de specialitate, citat de Digi24. Această prudență este justificată de contextul economic actual, marcat de o creștere economică modestă și o posibilă scădere a PIB-ului în primul trimestru al anului 2026, factori ce ar putea afecta negativ veniturile bugetare în perioada următoare. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul de 1,75% din PIB reprezintă aproximativ 29,8 miliarde lei, o îmbunătățire față de cele 57,6 miliarde lei înregistrate în mai 2025, când deficitul depășea 3% din PIB.
Un aspect cheie care ar putea influența respectarea țintei de deficit este impactul plăților către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID anulate. Deși suma de aproximativ 600 de milioane de euro, plus penalități, este considerabilă, Ionuț Dumitru a subliniat că problema principală rămâne încetinirea economiei și performanța slabă a acesteia. „Nu știu cât de mare este impactul de acolo, dar cred că trebuie să luăm în calcul că economia, oricum, în momentul de față, are o performanță destul de slabă, adică o creștere economică destul de modestă și atunci chiar avem o scădere a PIB-ului pe primul trimestru și probabil că veniturile bugetare vor avea de suferit în perioada următoare”, a explicat economistul. Această perspectivă este susținută de faptul că, istoric, România a avut dificultăți în a menține o disciplină fiscală pe termen lung, atingând un deficit de 6,3% din PIB în 2023, conform Eurostat.
Incertitudinea politică reprezintă un alt factor major de risc, avertizează Ionuț Dumitru. Aceasta menține costurile de finanțare ale Guvernului și ale economiei la un nivel ridicat. „Când plătești 7%, de exemplu, dobânzi la datoria publică, este o dobândă foarte mare, iar dobânzile au ajuns la 3% din PIB și ne îngustează extrem de mult spațiul bugetar”, a declarat economistul. Această situație este exacerbată de faptul că, în comparație cu media Uniunii Europene, unde costurile medii de finanțare sunt adesea sub 3-4% pentru statele cu ratinguri de credit solide, România se confruntă cu o povară mult mai mare. În 2025, conform datelor BNR, cheltuielile cu dobânzile au reprezentat un procent semnificativ din buget, reducând spațiul fiscal pentru investiții.
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a reiterat aceste preocupări, adăugând că prelungirea crizei politice nu doar că afectează economia prin creșterea costurilor de finanțare, dar reduce și șansele României de a atrage integral fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Ca de fiecare dată când asistăm la o criză politică, mediul economic se gripează și se sperie. Ce se întâmplă în momentul de față? Din punct de vedere economic, avem un risc mai mare pentru țară, avem dobânzi mai mari și un cost mai mare al capitalului”, a declarat Jakubowicz la Conferința Anuală AAFBR 2026. El estimează că România ar putea pierde cel puțin 5 miliarde de euro din cele 9 miliarde de euro pe care trebuie să le atragă până la termenul limită de 31 august 2026.
Analiștii sunt de părere că România este foarte aproape de o stagnare economică, iar o contracție până la finalul anului nu este exclusă. Jakubowicz a comparat situația actuală cu criza din 2008, deși a menționat că există diferențe. „Suntem aproape de scenariul crizei din 2008, dar nu cred că această situație nu poate fi evitată. Ține doar de noi, de decidenții politici, care poate în al 13-lea ceas se vor trezi”, a conchis președintele AAFBR. Această perspectivă sumbră contrastează cu optimismul inițial generat de reducerea deficitului, subliniind că cifrele macroeconomice trebuie interpretate în contextul riscurilor sistemice și al capacității de guvernare.
Adrian Negrescu, un alt analist economic, a subliniat că „reducerea deficitului bugetar este o gură de oxigen pentru România, dar nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece”. Acest comentariu, citat de HotNews, evidențiază necesitatea unei abordări echilibrate și pragmatice, recunoscând beneficiile pe termen scurt ale unei execuții bugetare mai bune, dar avertizând împotriva complacentei. În lipsa unor reforme structurale și a unei stabilități politice, orice îmbunătățire fiscală poate fi efemeră. De altfel, și economistul-șef al BNR a propus un pact politico-economic, insistând că „Țintele privind inflația și deficitul trebuie respectate de orice guvern”, o dovadă a consensului în rândul experților privind urgența stabilității fiscale și politice.
De ce contează
Reducerea deficitului bugetar în primele cinci luni din 2026, deși pozitivă, este un indicator fragil al sănătății economice a României. Această evoluție este crucială pentru menținerea credibilității fiscale a țării și pentru evitarea unor sancțiuni din partea Uniunii Europene. Costurile ridicate de finanțare, exacerbate de instabilitatea politică, afectează direct buzunarele cetățenilor prin inflație și limitează investițiile publice și private, esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung. Capacitatea de a atrage fondurile PNRR este vitală pentru modernizarea infrastructurii și a economiei, iar pierderea acestor fonduri ar însemna un regres semnificativ pentru viitorul României.
Concluzie Perspectivele economice ale României pentru 2026 rămân incerte, în ciuda unei execuții bugetare inițiale mai bune. Atingerea țintei de deficit de 6-6,2% din PIB depinde critic de evoluția economică din a doua jumătate a anului, de stabilitatea politică și de capacitatea Guvernului de a implementa reforme fiscale. Riscul unei stagnări sau chiar al unei contracții economice este real, iar pierderea fondurilor PNRR ar agrava situația. Decidenții politici se află sub o presiune considerabilă de a găsi soluții rapide și eficiente pentru a stabiliza mediul economic și a reduce costurile de finanțare. Fără un consens politic și o strategie economică coerentă, România riscă să rateze oportunități cruciale de dezvoltare și să se confrunte cu provocări fiscale și sociale majore în anii următori.
Întrebarea fundamentală este dacă decidenții vor acționa înainte ca situația să devină ireversibilă.