Ajustare fiscală prin controlul cheltuielilor și fonduri UE.
Execuția bugetului general consolidat al României la data de 31 mai 2026 a înregistrat un deficit semnificativ diminuat, ajungând la 35,94 miliarde lei, echivalentul a 1,75% din Produsul Intern Brut (PIB). Această cifră reprezintă o reducere de aproape jumătate față de aceeași perioadă a anului 2025, când deficitul se situa la 64,23 miliarde lei, respectiv 3,35% din PIB. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor Publice (MFP), că „ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR”.
Această performanță fiscală vine într-un moment crucial pentru economia României, având în vedere discuțiile iminente cu agențiile de rating. Alexandru Nazare a subliniat că, deși rezultatele sunt încurajatoare, „nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult.” Această ajustare, care reprezintă o reducere de 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB, este una dintre cele mai importante din ultimii ani și are rolul de a consolida credibilitatea României în fața piețelor financiare și a partenerilor europeni.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 279,49 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2026, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, susținute în principal de veniturile fiscale. Dintre acestea, impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 miliarde lei, o creștere de 13,7%, impulsionată de avansul impozitului pe dividende (+40,9%) și de încasările aferente Declarației unice (+22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influențat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT, conform Legii nr. 141/2025.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde lei, în creștere cu 7,4%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Această evoluție reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, cât și încasările aferente Declarației unice. Impozitul pe profit a adus 10,97 miliarde lei, o creștere de 4,5% an/an, susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+9,0% an/an).
Încasările nete din TVA au atins 60,20 miliarde lei, în creștere puternică cu 22,9% an/an, ca urmare a modificării cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025. Restituirile de TVA au crescut la 16,36 miliarde lei, menținând consecvența în procesul de rambursare. Oficialii de la Finanțe au precizat că „creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare”. Veniturile din accize au crescut cu 4,1% an/an, ajungând la 19,27 miliarde lei, susținute în special de accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an). Veniturile nefiscale, însumând 17,03 miliarde lei, au înregistrat o contracție de 19% din cauza unor încasări suplimentare în 2025, precum cele din ajutoare de stat recuperate (1,6 miliarde lei, conform Legii nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 24,12 miliarde lei, în creștere cu 9,7% an/an. Această creștere este esențială, deoarece finanțările europene reduc presiunea asupra bugetului național și susțin investițiile, contribuind la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor. Reorientarea puternică a structurii investițiilor publice către finanțarea europeană este un factor cheie în menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, concomitent cu reducerea deficitului bugetar.
Pe partea de cheltuieli, totalul a fost de 315,43 miliarde lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, o scădere de 1,4 puncte procentuale an/an. Ministerul Finanțelor a precizat că ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe limitarea cheltuielilor curente, fără a afecta investițiile publice majore și proiectele finanțate din fonduri europene. Cheltuielile de personal au scăzut cu 2,9 miliarde lei, la 68,17 miliarde lei, datorită limitării sporurilor și a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB ajungând la 3,3%.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 6,9%, la 40,94 miliarde lei, determinate de plăți mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile pentru investiții au crescut cu 4,16 miliarde lei, de la 40,57 miliarde lei în 2025 la 44,73 miliarde lei în 2026. Din această sumă, 71,46% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027 și PNRR. Plățile pentru proiectele europene și PNRR au fost cu 10,03 miliarde lei (+45,74%) mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, care în 2025 au inclus plăți excepționale pentru programe naționale de investiții, contribuția la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. și cheltuieli de apărare. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 26,81 miliarde lei, o creștere de 3,95 miliarde lei, reprezentând 1,3% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 105,45 miliarde lei, în scădere cu 0,7% comparativ cu 2025, influențate de măsurile fiscal-bugetare din Legea nr. 141/2025 și de plățile de 96,49 milioane lei pentru compensarea facturilor de energie electrică și gaze naturale. Cheltuielile cu subvențiile au totalizat 5,32 miliarde lei, vizând transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare pentru consumatorii noncasnici de energie. Alte cheltuieli, în valoare de 5,2 miliarde lei, au scăzut cu 2,54 miliarde lei față de 2025, conținând burse, susținerea cultelor și despăgubiri civile. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 miliarde lei, incluzând fonduri din cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvenții agricole UE și fondul de modernizare.
De ce contează
Reducerea deficitului bugetar la 1,75% din PIB la 31 mai 2026 este crucială pentru credibilitatea economică a României. Această performanță arată capacitatea statului de a realiza consolidare fiscală fără a sacrifica investițiile, un aspect esențial pentru agențiile de rating și partenerii europeni. Menținerea investițiilor la un nivel ridicat, în special prin atragerea fondurilor europene și PNRR, este vitală pentru creșterea economică pe termen lung. Un deficit controlat și o absorbție eficientă a fondurilor europene pot atrage noi investiții străine, pot stabiliza cursul valutar și pot contribui la o perspectivă economică mai bună pentru cetățeni, prin crearea de locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii.
În concluzie, execuția bugetară la cinci luni din 2026 transmite un semnal pozitiv, demonstrând că România își menține direcția de consolidare fiscală și de creștere a absorbției fondurilor europene, elemente esențiale pentru stabilitatea financiară și credibilitatea externă. Cu toate acestea, ministrul Nazare a avertizat că provocările din a doua parte a anului rămân semnificative, în special în contextul discuțiilor cu agențiile de rating. Este imperios ca autoritățile să continue monitorizarea atentă a cheltuielilor și să optimizeze utilizarea resurselor, pentru a asigura sustenabilitatea acestei ajustări bugetare și pentru a evita derapajele fiscale.
Rămâne de văzut cum va evolua contextul economic global și intern și dacă Guvernul va reuși să mențină această tendință pozitivă până la finalul anului, îndeplinind țintele asumate în fața Comisiei Europene și a piețelor financiare.