Un capitol istoric în protecția copilului
România se află în fața unui moment istoric, pregătindu-se să închidă definitiv ultimele centre de plasament de tip vechi, marcând finalul unui capitol dureros din istoria socială a țării. După aproape trei decenii de reforme structurale și eforturi susținute, țara noastră se apropie de îndeplinirea misiunii #NiciodatăOrfelinate. Această inițiativă este susținută de Fundația Hope and Homes for Children (HHC) și partenerii săi, inclusiv Kaufland România.
În prezent, la nivel național mai activează doar șapte astfel de instituții mamut, care adăpostesc 165 de copii. HHC și-a asumat misiunea de a contribui direct la desființarea a trei dintre aceste centre, situate în județele Buzău și Gorj. Soluția modernă pentru acești copii o reprezintă construirea ultimelor patru case familiale, spații primitoare și sigure, care le vor oferi celor 48 de beneficiari un mediu cald, pe care îl vor putea numi, în sfârșit, „acasă”.
Această etapă finală vine în completarea campaniei de conștientizare #NiciodatăOrfelinate. Inițiativa reprezintă atât un apel la memoria colectivă — reamintind traumele și efectele dramatice pe care instituționalizarea le-a avut asupra generațiilor trecute de copii vulnerabili —, cât și un angajament ferm din partea societății civile și a partenerilor de a nu mai repeta niciodată greșelile trecutului. Tranziția completă către casele familiale este susținută printr-o finanțare majoră de 1,5 milioane de euro oferită de Kaufland România, o contribuție esențială pentru asigurarea infrastructurii necesare în această ultimă etapă a reformei.
Ștefan Dărăbuș, Director Hope and Homes for Children România, a declarat: „Suntem bucuroși să facem echipă și în etapa finală, îndelung așteptată, a unui capitol dureros de care România se desparte cu o promisiune fermă: niciodată orfelinate. Acest moment istoric devine, în sfârșit, posibil datorită partenerilor care au înțeles că grija față de copii, în special față de cei vulnerabili, este o prioritate națională.” Această ultimă etapă încununează un parteneriat de peste 12 ani între fundație și Kaufland România. De-a lungul acestei colaborări de lungă durată, compania a investit peste 1,5 milioane de euro în diverse inițiative sociale — de la construcția de case familiale în Neamț, Iași sau Sibiu, până la dezvoltarea centrelor de tranzit și sprijinirea directă a sutelor de familii pentru prevenirea abandonului școlar și familial.
Prin adăugarea noii sume de 1,5 milioane de euro pentru proiectele din Buzău și Gorj, investiția totală dedicată viitorului copiilor vulnerabili reflectă un angajament profund față de comunitate. Acest efort comun subliniază importanța parteneriatelor public-private în atingerea obiectivelor sociale majore. Bilanțul transformărilor din ultimii 28 de ani, începând cu 1998, arată amploarea fenomenului de dezinstituționalizare din România. Hope and Homes for Children a contribuit direct la închiderea a 81 de centre de plasament de tip vechi.
Prin eforturile cumulate ale fundației și ale susținătorilor săi, au fost dezvoltate 133 de case familiale la nivel național. Aceste inițiative au permis salvarea a 7.774 de copii din orfelinate și reintegrarea a altor 2.105 în familiile lor naturale sau extinse. În paralel, programele de prevenire a separării copilului de familie au ajutat peste 45.000 de copii să rămână în siguranță alături de părinți, demonstrând că adevărata reformă pornește de la consolidarea nucleului familial. Această abordare este în linie cu recomandările Uniunii Europene, care promovează dezinstituționalizarea și dezvoltarea serviciilor de suport familial și comunitar.
Contextul istoric al reformei în protecția copilului din România este marcat de imaginea orfelinatelor din perioada comunistă, care au atras critici internaționale severe după 1989. Mii de copii au suferit consecințe ireversibile din cauza lipsei de îngrijire personalizată și a supraaglomerării. Reforma, inițiată la sfârșitul anilor '90, a vizat nu doar închiderea instituțiilor, ci și crearea unui sistem alternativ, bazat pe familii surogat, asistenți maternali și case de tip familial. Deși progresele au fost semnificative, ritmul a fost adesea lent, iar obstacolele birocratice și lipsa finanțării au reprezentat provocări constante. În comparație cu alte țări europene, România a avut un număr disproportionat de copii instituționalizați, iar închiderea ultimelor orfelinate o aliniază mai bine la standardele europene de protecție a copilului, așa cum sunt ele promovate de Comisia Europeană prin Strategia Europeană privind Drepturile Copilului.
Un aspect crucial al acestei tranziții este calitatea îngrijirii oferite în noile case familiale. Spre deosebire de orfelinatele vechi, unde un singur adult supraveghea un număr mare de copii, casele familiale asigură un mediu mult mai personalizat, cu un număr redus de beneficiari și personal specializat care oferă suport emoțional și educațional individualizat. Aceasta contribuie la o dezvoltare armonioasă a copiilor, reducând traumele asociate separării de familia biologică și oferindu-le șanse mai bune de integrare socială și profesională. Conform datelor Eurostat din 2022, statele membre UE au înregistrat o tendință generală de scădere a numărului de copii în instituții mari, România fiind una dintre țările cu cel mai mare progres în acest sens, deși punctul de plecare a fost unul dificil. Criticii reformei au semnalat, de-a lungul timpului, că dezinstituționalizarea nu este suficientă dacă nu este însoțită de investiții masive în prevenirea abandonului și în sprijinirea familiilor vulnerabile, pentru a evita ca acești copii să ajungă inițial în sistemul de protecție. Răspunsul la aceste critici a venit prin programele de prevenire, care au sprijinit peste 45.000 de copii să rămână alături de părinții lor, demonstrând o abordare holistică a problemei.
De ce contează
Închiderea ultimelor orfelinate reprezintă o victorie majoră pentru drepturile copilului în România și un pas esențial spre o societate mai umană și mai echitabilă. Pentru copiii afectați, aceasta înseamnă șansa la o copilărie normală, într-un mediu familial, departe de stigmatul și traumele instituționalizării. Pentru societate, este o reparație istorică și o dovadă că, prin eforturi comune și parteneriate solide, problemele sociale complexe pot fi rezolvate. Acest moment va influența pozitiv generațiile viitoare, oferind un model de bună practică în regiune și consolidând angajamentul României față de valorile europene.
Perspectiva pe termen scurt include finalizarea rapidă a celor patru case familiale din Buzău și Gorj, pentru ca cei 48 de copii să se poată muta în noile lor locuințe. Pe termen mediu și lung, rămâne provocarea de a consolida sistemul de prevenire a abandonului, de a asigura resurse suficiente pentru asistenții maternali și de a dezvolta servicii de suport post-instituționalizare pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție. De asemenea, este crucială monitorizarea continuă a calității serviciilor oferite în casele familiale și adaptarea acestora la nevoile în schimbare ale copiilor. Întrebarea deschisă este cum va reuși statul român să mențină acest angajament pe termen lung și să prevină reapariția unor forme de instituționalizare.
Angajamentul HHC și al partenerilor săi arată că societatea civilă joacă un rol vital în atingerea acestor obiective.