Inițiativa stârnește dezbateri privind spațiile verzi
Consilierul local USR Diana Mureșan a lansat o propunere inedită în ședința Consiliului Local Sibiu de joi, 25 iunie 2026, sugerând ca Primăria Sibiu să planteze un număr semnificativ de copaci în Cimitirul Municipal. Scopul acestei inițiative este transformarea treptată a cimitirului într-un „fel de parc urban”, inspirată de modelul Cimitirului Evanghelic din Sibiu și al unor cimitire din străinătate, care funcționează deja ca spații verzi publice. „În Cimitirul Evanghelic, în ultimii 20-30 de ani, anual s-au plantat copaci. E o zonă plăcută, cu multă umbră. Propunerea mea este să avem în vedere la următoarele plantări din toamnă să plantăm și în Cimitirul Municipal mai mulți copaci și să creăm un fel de parc. În străinătate, ca turist, îmi place să merg și în cimitire, fiindcă sunt adevărate parcuri urbane”, a declarat Diana Mureșan, conform Agerpres și surselor locale.
Această inițiativă se înscrie în contextul mai larg al angajamentului Primăriei Sibiu de a extinde suprafețele verzi și de a crește numărul arborilor plantați în oraș. Unul dintre cele mai importante proiecte aflate în pregătire, menționat într-un comunicat de presă din martie 2026, vizează amenajarea a două noi coridoare verzi în cartierele Vasile Aaron și Tineretului. Această investiție majoră, estimată la 56,3 milioane de lei, beneficiază de o finanțare europeană nerambursabilă de 36,1 milioane de lei. Prin acest proiect, se prevede amenajarea a 7,38 hectare de spații verzi și plantarea a 838 de arbori, alături de mii de arbuști și plante perene, demonstrând o direcție clară a administrației locale spre ecologizare și îmbunătățirea calității vieții urbane.
Propunerea consilierului USR nu vizează schimbarea destinației funerare a cimitirului, ci mai degrabă o modificare peisagistică prin plantări mai dese de arbori, pentru a crea un spațiu mai verde și mai umbrit, similar conceptului de „cimitir-parc” întâlnit în numeroase orașe europene. Potrivit Digi24, inițiativa a „trezit Sibiul”, stârnind discuții aprinse în comunitate, ceea ce subliniază interesul public pentru soluții inovatoare de gestionare a spațiilor urbane. Această abordare combină respectul pentru memoria defuncților cu beneficiile ecologice și recreative ale unui parc, oferind un model de dezvoltare urbană sustenabilă.
Conceptul de cimitir-parc, popular în Europa de Vest, transformă aceste spații în locuri de reculegere, dar și de relaxare și plimbare pentru cetățeni. De exemplu, cimitire precum Père Lachaise din Paris sau Zentralfriedhof din Viena sunt renumite nu doar pentru personalitățile înhumate, ci și pentru peisajele lor bogate în vegetație, atrăgând anual milioane de vizitatori. În România, Cimitirul Bellu din București sau Cimitirul Vesel din Săpânța atrag turiști prin valoarea lor istorică și culturală, dar potențialul lor ca spații verzi urbane nu este încă pe deplin exploatat. Implementarea unei astfel de viziuni în Sibiu ar putea poziționa orașul ca un pionier în modernizarea spațiilor funerare și integrarea lor în rețeaua de spații verzi publice.
Deși nu există cifre exacte pentru toate cimitirele din România, statisticile Eurostat din 2023 arată că, în medie, orașele europene alocă aproximativ 15% din suprafața lor spațiilor verzi, incluzând parcuri, grădini și, în unele cazuri, cimitire. Sibiul, prin inițiativele sale recente, demonstrează o dorință de a se alinia la aceste standarde europene, depășind o viziune pur funcțională a spațiilor urbane. Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2022 indica faptul că, în multe orașe românești, suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este sub media europeană de 20-25 mp, ceea ce face ca orice inițiativă de extindere a acestor zone să fie crucială.
**De ce contează**
Transformarea Cimitirului Municipal Sibiu într-un parc urban are implicații semnificative pentru calitatea vieții locuitorilor. Pe lângă beneficiile ecologice, precum purificarea aerului și reducerea temperaturilor urbane, un astfel de proiect ar oferi sibienilor un nou spațiu de recreere, liniște și reflecție. Această inițiativă ar putea servi drept model pentru alte orașe din România, demonstrând cum spațiile existente pot fi redefinite și integrate într-o viziune urbană mai verde și mai sustenabilă. De asemenea, ar contribui la creșterea atractivității turistice a Sibiului, prin valorificarea patrimoniului funerar într-un mod modern și respectuos.
În concluzie, propunerea Dianei Mureșan reprezintă un pas important spre o viziune mai integrată și sustenabilă a dezvoltării urbane în Sibiu. Deși inițiativa este la stadiul de discuție, ea deschide calea pentru o dezbatere publică esențială privind modul în care orașele românești își pot gestiona și valorifica spațiile existente. Următorii pași vor include probabil o analiză de fezabilitate, consultări cu cetățenii și, eventual, includerea propunerii în planurile de plantare pentru toamna anului 2026.
Succesul acestui demers ar putea depinde de capacitatea administrației locale de a echilibra respectul pentru tradiția funerară cu nevoia acută de spații verzi, transformând o zonă de reculegere într-un exemplu de armonie urbană și ecologică.