Traseism politic și numiri controversate în PNL
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu (CTP) a criticat dur, joi, 25 iunie 2026, deciziile recente ale președintelui Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, acuzându-l că se comportă ca un „politician carpato-danubian în toată regula”. Criticile vizează în special numirea senatorului Adrian Peiu la șefia PNL Ialomița, dar și înlocuirea liderilor PNL Ilfov și Brașov cu politicieni având probleme cu justiția. CTP a declarat pe Facebook că aceste acțiuni îl obligă să reevalueze o întâlnire anterioară cu Bolojan, sugerând că integritatea morală ar fi fost interpretată ca o manevră politică.
Controversa principală o reprezintă numirea lui Adrian Peiu, un senator cu un traseu politic tumultuos, care a migrat de la AUR la SOS România, apoi la grupul parlamentar PACE – Întâi România, pentru a ajunge acum președinte interimar al PNL Ialomița. CTP a ironizat această tranziție rapidă, întrebându-se retoric: „Peiu a trecut la PNL. Fake news? Sau Breaking News? Și una, și alta.” Gazetarul a subliniat că Peiu a votat, în 5 mai, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, ceea ce amplifică percepția de traseism politic lipsit de principii. Conform surselor citate de HotNews, Peiu și-a anunțat intrarea în PNL și trecerea în grupul senatorial liberal chiar miercuri, imediat înainte de numirea sa.
Pe lângă cazul Peiu, Cristian Tudor Popescu a criticat și înlocuirile de la șefia filialelor PNL Ilfov și Brașov. Hubert Thuma și Adrian Veștea, foști lideri, au fost schimbați cu Marian Petrache și, respectiv, George Scripcaru. CTP a amintit că Marian Petrache, „tartorul Ilfovului înainte de Thuma”, a fost acuzat de mită și șantaj, în timp ce George Scripcaru, primar al Brașovului timp de aproape 20 de ani, a fost anchetat în multiple dosare de corupție. Aceste numiri, susține CTP, demonstrează că, în ciuda reputației de administrator competent, Ilie Bolojan acționează ca un politician român tipic, dispus la compromisuri pentru a-și consolida puterea.
Jurnalistul a relatat o întâlnire personală cu Ilie Bolojan la Oradea, în 2023, unde Bolojan și-ar fi amintit apreciativ de opoziția lui CTP față de o posibilă șpagă de mari proporții din partea premierului Călin Popescu Tăriceanu, destinată Clubului Român de Presă. Atunci, CTP s-a opus cedării Casei Scânteii către CRP pe nimic, amenințând cu demisia. „Atunci, m-am simțit onorat de spusele domnului Bolojan. Astăzi, însă, președintele PNL mă obligă să înțeleg că prețuise atitudinea mea ca pe o manevră politică dibace, și nu ca pe ceea ce fusese, un gest moral de tip kamikaze”, a explicat CTP, adăugând că Bolojan fusese Secretar General al PNL sub Tăriceanu, pe care CTP îl numise „Viermele în Untură”. Această retrospectivă subliniază dezamăgirea lui CTP față de ceea ce percepe a fi o schimbare de paradigmă în abordarea etică a lui Bolojan.
Contextul acestor decizii este unul complex, marcat de o luptă internă pentru putere în PNL, pe fondul alegerilor europene din 2024 și a viitoarelor alegeri locale și parlamentare din 2028. Traseismul politic, așa cum este exemplificat de cazul Adrian Peiu, este o problemă cronică în politica românească, afectând credibilitatea partidelor. Conform unui studiu din 2022 al Institutului Național de Statistică (INS), peste 30% dintre parlamentarii români au schimbat cel puțin un partid politic pe parcursul mandatelor lor. Această statistică, deși nu direct legată de contextul actual, subliniază o tendință generală care erodează încrederea publică. Numirile contestate în PNL, chiar și în cazul unor acuzații anterioare de corupție, sugerează o prioritizare a loialității și a controlului asupra filialelor în detrimentul integrității publice.
În comparație cu alte țări europene, România se confruntă cu un indice de percepție a corupției (CPI) de 46 în 2023, conform Transparency International, sub media Uniunii Europene de 64. Această situație indică o persistență a problemelor legate de integritate în spațiul public și politic. Deciziile lui Bolojan, un lider cu o reputație de reformator și administrator eficient la Oradea, sunt percepute de CTP ca o confirmare a faptului că sistemul politic românesc corupe chiar și cele mai bune intenții. Observația lui CTP despre „tulbure și temător” în privirea primarului general Ciprian Ciucu, apropiat al lui Bolojan, sugerează o presiune internă considerabilă în partid.
De ce contează
Aceste critici aduse de Cristian Tudor Popescu subliniază o tensiune fundamentală în politica românească: decalajul dintre așteptările de integritate și realitățile pragmatismului politic. Numirea unor figuri controversate și acceptarea traseismului politic subminează încrederea cetățenilor în partide și în sistemul democratic. Pentru alegători, aceste acțiuni pot consolida percepția că promisiunile de reformă sunt subordonate jocurilor de culise, afectând participarea la vot și alimentând scepticismul față de clasa politică. Implicarea unor politicieni cu probleme penale ridică, de asemenea, întrebări serioase despre standardele etice ale PNL și despre angajamentul său față de buna guvernare.
În concluzie, acuzațiile lui CTP la adresa lui Ilie Bolojan și a PNL arată o criză de credibilitate în interiorul unuia dintre principalele partide politice din România. Rămâne de văzut dacă aceste decizii vor afecta performanța electorală a PNL în viitoarele scrutine și cum va răspunde conducerea partidului la aceste critici. Întrebarea fundamentală este dacă PNL va reuși să-și reconcilieze nevoia de unitate și control intern cu cerințele de integritate și transparență, esențiale pentru o democrație sănătoasă.
Publicul va urmări îndeaproape evoluțiile, mai ales în contextul presiunilor interne și externe pentru o guvernare mai responsabilă și mai etică.