Patru din zece români cu venituri în scădere
Peste patru din zece români, mai exact 41,1%, afirmă că veniturile lor au scăzut în ultimele 12 luni, în timp ce un procent similar, de 45,4%, declară că acestea au rămas la același nivel. Doar 10,9% dintre respondenți au înregistrat o creștere a veniturilor. Aceste date provin din „Indexul Sentimentului Economic NewMoney.ro – INSCOP”, un barometru important pentru percepția economică la nivel național, ale cărui date au fost culese între 2 și 8 iunie 2026. „Percepția privind diminuarea veniturilor, alături de așteptările aproape unanime de creștere a prețurilor, indică o stare de incertitudine economică profundă în rândul populației, afectând în mod diferit diverse segmente sociale”, a declarat un analist economic, subliniind complexitatea situației actuale.
Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, prin metoda interviurilor telefonice (CATI), cu o marjă maximă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%, scoate în evidență diferențe semnificative în funcție de categorii socio-demografice și politice. Potrivit HotNews.ro, votanții USR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani și angajații din sectorul privat sunt categoriile care au raportat o creștere a veniturilor peste medie. Pe de altă parte, conform Digi24, votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din București sunt cei care au resimțit o reducere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media națională.
Privind spre viitor, așteptările românilor rămân prudente. Doar 11,5% dintre respondenți anticipează o creștere a veniturilor familiale în următoarele șase luni, în timp ce 41,6% cred că acestea vor rămâne la același nivel. Un procent îngrijorător de 37,7% se așteaptă la o scădere. Votanții PSD, bărbații, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat se numără printre cei mai optimiști. În contrast, votanții AUR, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din orașele mici și angajații din sectorul public sunt categoriile care anticipează o diminuare a veniturilor peste media eșantionului, reflectând o eterogenitate a percepțiilor economice la nivel național.
Un aspect aproape unanim acceptat de români este continuarea creșterii prețurilor. Nu mai puțin de 84,5% dintre cei chestionați cred că prețurile vor urca în următoarele șase luni, în timp ce doar 8,5% se așteaptă la o stagnare și 3,8% la o scădere. Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public anticipează o creștere a prețurilor într-o proporție mai mare decât media. Este interesant de notat că votanții PNL, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București sunt mai predispuși să creadă că prețurile vor rămâne stabile, în timp ce votanții PSD sunt singura categorie care anticipează o scădere a prețurilor peste media eșantionului.
Această divergență de percepții ar putea fi influențată de experiențele economice recente și de apartenența la anumite segmente de piață a muncii sau de nivelul de educație. De exemplu, angajații din sectorul privat, adesea mai expuși la fluctuațiile pieței, pot avea așteptări diferite față de angajații din sectorul public, care beneficiază de o stabilitate mai mare a veniturilor. În comparație cu datele Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, care arătau că gospodăriile alocau, în medie, doar 27 de lei pentru educație, în timp ce cheltuielile pentru bunuri de consum și servicii erau dominante, actualul sondaj INSCOP subliniază o presiune continuă asupra bugetelor familiale, amplificată de inflație și de percepția scăderii puterii de cumpărare.
Contextul economic european, marcat de inflație persistentă în zona Euro (deși în scădere față de vârfurile din 2022-2023), influențează și România. Eurostat a raportat o rată anuală a inflației de 2,6% în zona euro în mai 2026, un nivel care, deși mai mic decât în anii anteriori, continuă să erodeze puterea de cumpărare. În România, rata inflației a fost mai ridicată, iar prognozele BNR pentru 2026 indică o temperare, dar nu o eliminare completă a presiunilor inflaționiste. Această situație alimentează pesimismul românilor, care se confruntă cu prețuri în creștere la alimente și utilități, în timp ce veniturile nu țin pasul.
Un punct de divergență minor între relatările presei apare în detaliile privind categoriile socio-profesionale. În timp ce Digi24 menționează că votanții PNL, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București cred într-o proporție mai mare că prețurile vor rămâne stabile, HotNews.ro adaugă și votanții PNL și USR la categoria celor care spun că veniturile au rămas la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenților. Aceste nuanțe pot indica o interpretare ușor diferită a datelor, dar mesajul general despre incertitudinea economică rămâne consistent.
De ce contează
Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea climatului socio-economic din România și pentru fundamentarea politicilor publice. Percepția majoritară de scădere a veniturilor și de creștere a prețurilor indică o presiune semnificativă asupra nivelului de trai al românilor. Guvernul și Banca Națională a României trebuie să ia în considerare aceste sentimente în elaborarea strategiilor economice, de la măsuri de combatere a inflației la politici de susținere a veniturilor. Ignorarea acestor semnale poate duce la o erodare a încrederii populației și la o scădere a consumului, cu efecte negative asupra creșterii economice pe termen mediu.
În concluzie, sondajul INSCOP subliniază o stare de îngrijorare profundă în rândul românilor cu privire la evoluția veniturilor și a prețurilor. Deși există categorii optimiste, majoritatea populației anticipează o continuare a dificultăților economice. Rămâne de văzut în ce măsură măsurile guvernamentale și evoluțiile economice globale vor reuși să tempereze aceste sentimente negative. Este crucial ca autoritățile să comunice transparent și să implementeze politici eficiente pentru a stabiliza economia și a recâștiga încrederea cetățenilor, având în vedere că aproape 90% dintre români nu au avut o creștere a veniturilor în ultimul an și se așteaptă la noi scumpiri.
Următoarele rapoarte ale INSCOP și INS vor oferi o imagine mai clară asupra dinamicii acestor tendințe.