Proiect adoptat de Camera Deputaților
Camera Deputaților a adoptat tacit pe 24 iunie 2026 o propunere legislativă care prevede unirea României cu Republica Moldova, un moment istoric în relațiile dintre cele două țări. Președintele de ședință, Natalia Intotero (PSD), a anunțat că, având în vedere că termenul de 45 de zile pentru dezbatere și vot final a fost depășit, propunerea se consideră adoptată. „Propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, Pl-x 305 din 2026, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată”, a declarat Intotero.
Propunerea legislativă, care a fost inițiată de 16 deputați și un senator din partidul S.O.S. România, va merge acum la Senat, care este forul decizional în acest caz. Inițiativa a fost depusă pe 14 aprilie 2026, dar a primit avize negative din partea Guvernului și comisiilor juridică și pentru drepturile omului, fără a fi dezbătută în plenul Camerei Deputaților. În lipsa unui vot, inițiativa a fost considerată adoptată tacit, conform art. 75 alin. (2) din Constituție.
Textul propunerii legislative conține prevederi importante pentru procesul de unificare. Potrivit articolului 1, Parlamentul României reafirmă atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor prin metode pașnice și diplomatice. Articolul 2 stipulează că „Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova”.
În continuare, articolul 3 împuternicește Guvernul României să înceapă negocieri imediate cu autoritățile de la Chișinău pentru a stabili pașii necesari în vederea realizării unirii. De asemenea, articolul 4 prevede că, după adoptarea legii și publicarea acesteia în Monitorul Oficial, vor fi notificate autoritățile internaționale competente, inclusiv Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., N.A.T.O., O.N.U. și U.E., pentru implementarea dispozițiilor legii.
Această inițiativă legislative a stârnit reacții diverse în rândul experților și politicienilor. Deși este văzută de unii ca un pas pozitiv în consolidarea relațiilor dintre România și Republica Moldova, alții au exprimat îngrijorări cu privire la implicațiile geopolitice și sociale ale unei astfel de uniri. Criticii argumentează că acest demers ar putea provoca tensiuni în regiune, având în vedere contextul geopolitic actual. Pe de altă parte, susținătorii unificării consideră că aceasta ar putea aduce beneficii economice și sociale semnificative pentru ambele țări.
De asemenea, este important de menționat că propunerea legislativă vine într-un moment în care Republica Moldova se află în căutarea unor soluții pentru integrarea europeană, iar o unire cu România ar putea facilita acest proces. Aceasta ar putea influența și agenda politică a Uniunii Europene, având în vedere contextul actual de securitate și stabilitate în regiune.
De ce contează
această inițiativă? Unirea României cu Republica Moldova ar putea avea consecințe profunde asupra relațiilor internaționale din Europa de Est, influențând nu doar politica regională, ci și dinamica relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia. De asemenea, unirea ar putea aduce beneficii economice, culturale și sociale pentru cetățenii ambelor țări, dar ar putea genera și tensiuni interne și externe semnificative.
În concluzie, după adoptarea de către Camera Deputaților, proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Senat, unde se va decide soarta sa finală. Rămâne de văzut cum va reacționa Guvernul de la Chișinău și care vor fi reacțiile internaționale la această inițiativă. De asemenea, este posibil ca acest demers să genereze noi discuții în rândul partidelor politice din România, având în vedere avizele negative primite anterior.
Fie că va fi susținut sau contestat, procesul de unificare va continua să fie un subiect central în dezbaterea publică din România și Republica Moldova.