Femeile, mai afectate; rolul hormonilor și cromozomilor
Legătura complexă dintre menopauză și incidența bolilor autoimune reprezintă o problemă de sănătate feminină care nu mai poate fi neglijată. Bolile autoimune afectează femeile mult mai des decât bărbații, femeile reprezentând aproximativ 80% din cazuri, deși cercetări mai noi ajustează această cifră spre 67%, conform Dr. DeLisa Fairweather, profesor de medicină și imunologie la Mayo Clinic din Jacksonville, FL. Fluctuațiile hormonale din timpul perimenopauzei și menopauzei — în special scăderea nivelului de estrogen — sunt asociate cu o creștere a anumitor celule imune și anticorpi care pot agrava sau contribui la debutul bolii. „Un motiv principal pentru prevalența crescută a bolilor autoimune la femei, bazat pe cercetare, este efectul hormonilor precum estrogenul”, a declarat Dr. Fairweather.
Reumatismul articular, lupusul, sindromul Sjögren și artrita psoriazică se numără printre afecțiunile autoimune legate de menopauză. Scăderea nivelului de estrogen în timpul acestei tranziții poate crește inflamația și poate reduce eficacitatea reglării imunitare. Deși terapia hormonală la femeile aflate în postmenopauză a fost asociată cu o incidență mai mare a anumitor afecțiuni autoimune, aceasta a devenit, de asemenea, un instrument important pentru gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții atunci când este monitorizată corespunzător.
De ce femeile sunt afectate mai des și mai sever de bolile autoimune este un subiect încă studiat de medici, oameni de știință și cercetători. Dr. Fairweather explică că hormonii sunt asociați cu o creștere a anumitor celule imune și anticorpi, care pot apoi deteriora țesuturile proprii ale corpului. De asemenea, genele situate pe cromozomul X (dintre care femeile au doi) pot duce la un răspuns imun dereglat. Cercetările anterioare, susține ea, s-au bazat pe metode mai puțin precise, cum ar fi studierea prevalenței unei boli autoimune individuale și proiectarea a ceea ce ar însemna acest lucru pentru toate tulburările autoimune. Studiul lui Fairweather analizează 105 boli autoimune, o perspectivă mult mai largă asupra problemei.
Cele mai comune 20 de boli autoimune — inclusiv artrita reumatoidă, psoriazisul, tiroidita autoimună, scleroza multiplă, lupusul eritematos sistemic (LES) — sunt mai prevalente la femei decât la bărbați, iar cercetătorii cred că motivele sunt multifactoriale. Mariko Ishimori, M.D., reumatolog la Cedars-Sinai din Los Angeles, subliniază că există răspunsuri cromozomiale, hormonale și ale sistemului imunitar care diferă între bărbați și femei, începând cu faptul că femeile au doi cromozomi X (XX), în timp ce bărbații au unul (XY). „Ai nevoie doar de o singură copie a unui cromozom X, dar femeile au două”, explică Dr. Ishimori. „Corpul are mecanisme pentru a încerca să anuleze o copie.” Acest proces de inactivare este critic deoarece reglează expresia genelor. Supraexpresia — care se întâmplă deoarece unele gene scapă de inactivare — poate duce la efecte dăunătoare, contribuind la inflamație și cauzând disfuncție autoimună.
Dr. Ishimori recunoaște rolul pe care hormonii precum estrogenul îl joacă în debutul bolilor autoimune și explică faptul că, în mod ironic, sistemul imunitar puternic al femeilor poate contribui la o vulnerabilitate autoimună crescută. „În general, femeile din fiecare grupă de vârstă au sisteme imunitare mai puternice decât bărbații”, spune ea, adăugând că o imunitate mai robustă face, de asemenea, femeile mai predispuse să dezvolte boli autoimune. Afecțiunile autoimune pot avea, de asemenea, implicații mai largi asupra sănătății dincolo de bolile în sine. Dr. Ishimori subliniază că inflamația asociată cu afecțiunile autoimune poate duce la deteriorarea vaselor de sânge, ateroscleroză și un risc crescut de atac de cord și accident vascular cerebral.
Deși aceste afecțiuni pot crește inflamația atât la bărbați, cât și la femei, femeile cu artrită reumatoidă (RA), lupus sau scleroză sistemică sunt cu 50% mai predispuse să moară din cauza bolilor cardiovasculare decât bărbații cu aceleași afecțiuni, potrivit cercetărilor publicate în Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes. Cercetătorii citează mai mulți factori în spatele acestei disparități, inclusiv diferențe în severitatea bolii, inechitatea în accesul la tratament și subestimarea riscului cardiovascular la femei. Dr. Ishimori a mai declarat că inflamația asociată cu bolile autoimune poate contribui la afecțiuni de sănătate mintală precum depresia — o observație din ce în ce mai susținută de cercetări.
Studiile publicate în BMJ Mental Health au constatat că riscul de a dezvolta o tulburare de dispoziție, cum ar fi depresia, tulburarea bipolară sau anxietatea, este în medie cu 47,6% mai mare pentru femei comparativ cu bărbații într-o gamă largă de afecțiuni autoimune. Autorii studiului emit ipoteza că diferențele hormonale și cromozomiale la femei pot declanșa un răspuns al sistemului imunitar care afectează mai puternic sănătatea mintală. Indiferent de sex, povara unei afecțiuni cronice, pe tot parcursul vieții, nu poate fi trecută cu vederea. „Este dificil de înțeles”, spune Dr. Ishimori, „și poate provoca anxietate și duce la depresie la unii pacienți atunci când există tristețe sau lipsă de speranță că lucrurile nu se vor îmbunătăți.” În plus, simptomele autoimunității, cum ar fi oboseala, pot face dificilă participarea la activitățile vieții care aduc bucurie.
Probabilitatea generală de a dezvolta o boală autoimună este de aproximativ una din 20, dar probabilitatea relativă pentru femei este semnificativ mai mare. Abordarea acestor probleme începe cu o conștientizare mai mare, o intervenție timpurie și o educație îmbunătățită atât pentru clinicieni, cât și pentru pacienți. Înțelegerea modului în care hormonii influențează sistemul imunitar și prezentarea bolii, în special fluctuația hormonală asociată cu menopauza, este primul pas către prevenirea, ameliorarea sau modificarea cursului bolii autoimune. Abordările personalizate bazate pe precizie pot ajuta clinicienii să sprijine mai bine femeile în această etapă importantă a vieții, păstrând în același timp calitatea vieții și vitalitatea pe termen lung.
Pentru clinicienii care avansează viitorul sănătății femeilor — inclusiv medici, asistenți medicali, medici specialiști în obstetrică-ginecologie, furnizori de medicină funcțională, specialiști în hormoni și practicieni în longevitate — educația continuă este esențială. Summit-ul A4M Women’s Health, care va avea loc în San Antonio în octombrie 2026, oferă o explorare aprofundată a factorilor hormonali, metabolici și axați pe longevitate care modelează sănătatea femeilor astăzi. Evenimentul este conceput pentru a oferi informații clinice practice, strategii din lumea reală și perspective inovatoare pe care clinicienii le pot aplica direct în îngrijirea pacienților.
**De ce contează?**
Înțelegerea legăturii dintre menopauză și bolile autoimune este crucială pentru milioane de femei din România și din întreaga lume. Această problemă subliniază necesitatea unor strategii de sănătate publică mai bine țintite și a unor protocoale clinice adaptate nevoilor specifice ale femeilor. Ignorarea acestor interacțiuni hormonale și imunitare poate duce la diagnostice întârziate, tratamente ineficiente și o calitate a vieții semnificativ redusă. Prin conștientizarea și educarea atât a profesioniștilor din sănătate, cât și a publicului larg, se pot iniția intervenții preventive și terapeutice mai eficiente, îmbunătățind rezultatele pe termen lung și reducând povara acestor afecțiuni cronice asupra sistemului de sănătate.
Menopauza reprezintă o tranziție semnificativă în viața unei femei — una care poate servi, de asemenea, drept catalizator pentru o conștientizare mai mare, o intervenție proactivă și o concentrare reînnoită asupra sănătății pe termen lung. Înțelegerea riscurilor potențiale este critică, dar la fel de important este să le oferim femeilor instrumentele, strategiile și sprijinul necesare pentru a-și păstra vitalitatea, reziliența și bunăstarea pentru anii următori. Cercetările viitoare vor continua să exploreze mecanismele precise prin care hormonii și genetica influențează răspunsul imunitar, deschizând calea pentru terapii personalizate și strategii de prevenție mai eficiente. De asemenea, este esențială abordarea disparităților în accesul la tratament și recunoașterea riscurilor cardiovasculare la femeile cu boli autoimune, pentru a asigura o îngrijire echitabilă și completă.