Noi capabilități împotriva amenințărilor la joasă altitudine
Sistemul american anti-dronă Merops, furnizat României în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral cu Statele Unite, a fost integrat și operaționalizat complet în sistemul de apărare al Armatei Române. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării Naționale (MApN) miercuri, 24 iunie 2026, subliniind o consolidare a capacităților de reacție în fața amenințărilor aeriene moderne. Ministrul Radu Miruță a declarat: "Un nou sistem performant anti-dronă tocmai a fost integrat în dispozitivul de apărare al Armatei Române. Începând de astăzi, o serie de riscuri pentru care înainte nu aveam soluție sunt de acum acoperite."
Această integrare vine ca o recunoaștere implicită a faptului că rețelele clasice de supraveghere aeriană erau depășite de evoluția rapidă a aparatelor de zbor fără pilot (drone). Potrivit Digi24, incapacitatea cronică de a acoperi toate breșele de securitate din spațiul aerian național primește astfel o rezolvare temporară prin sprijinul extern. MApN a menționat că Statul Major al Apărării adaptează permanent sistemul de supraveghere și apărare a spațiului aerian pentru consolidarea capacității de reacție și creșterea nivelului de protecție a populației.
Sistemul Merops este o soluție tehnologică modernă, bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată detectării, urmăririi și neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse care evoluează la altitudini joase. Ministrul Miruță a detaliat că sistemul include un radar de joasă altitudine, senzori electro-optici, senzori termici și algoritmi de inteligență artificială pentru identificarea tipului de țintă. Acesta a subliniat că Merops este "un sistem modern, cu un cost de operare scăzut, gândit fix pentru drone care zboară la altitudini mici", oferind o nouă zonă de protecție.
Deși noile achiziții de anvergură sunt încă blocate în proceduri și termene de livrare viitoare, oficialii încearcă să ofere garanții publice că pericolele iminente sunt gestionate cu resursele puse la dispoziție prin acordurile bilaterale. Conducerea politică de la minister admite indirect că noua integrare reprezintă doar o barieră de protecție intermediară, până când contractele majore de înzestrare, precum cele comandate prin programul SAFE (Sistemul de Apărare Antiaeriană și Antirachetă cu Rază Lungă de Acțiune), vor deveni realitate. Ministrul Miruță a adăugat că "la fiecare două săptămâni s-au făcut pași și am convingerea că suntem aproape ca aceștia să fie cu rezultate vizibile."
Integrarea acestui sistem contribuie la consolidarea capacităților Armatei României de detectare și contracarare a amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot, completând măsurile deja implementate pentru protejarea spațiului aerian național. Această mișcare strategică vine în contextul unei creșteri a amenințărilor hibride și a utilizării tot mai frecvente a dronelor în conflictele moderne, inclusiv în proximitatea granițelor României. Potrivit unui raport NATO din 2023 privind amenințările emergente, sistemele UAS (Unmanned Aircraft Systems) de mici dimensiuni reprezintă o provocare semnificativă pentru sistemele tradiționale de apărare aeriană, concepute inițial pentru aeronave mai mari și la altitudini superioare.
România, ca stat membru NATO, își modernizează constant capabilitățile de apărare, alocând 2,5% din PIB pentru Apărare în 2024, conform angajamentelor luate în cadrul Alianței. Această pondere este superioară mediei NATO, care se situa în jurul valorii de 1,8% în 2023. Cu toate acestea, procesul de înzestrare este complex și de durată, iar soluții precum Merops, obținute prin parteneriate strategice, ajută la acoperirea rapidă a unor vulnerabilități. Comparația cu alte state europene arată că țări precum Polonia și Țările Baltice au investit masiv în ultimii ani în sisteme anti-dronă de diverse tipuri, recunoscând urgența adaptării la noul tip de război.
Armata României continuă să dezvolte și să modernizeze capabilitățile de apărare aeriană și contra-UAS, în deplină coordonare cu aliații și partenerii săi, pentru a răspunde eficient provocărilor actuale de securitate și pentru a asigura protecția cetățenilor și a teritoriului național. Această abordare multidirecțională, care combină achizițiile pe termen lung cu soluțiile rapide prin parteneriate, demonstrează o strategie proactivă în fața unui mediu de securitate volatil. Faptul că sistemul mizează pe costuri de mentenanță reduse și pe capacitatea de a procesa date complexe într-un timp record pentru a detecta amenințările invizibile pentru radarele mari este un avantaj economic și operațional semnificativ.
De ce contează
Integrarea sistemului Merops este crucială pentru securitatea României, oferind o protecție sporită împotriva amenințărilor cu drone la altitudini joase, o vulnerabilitate recunoscută anterior. Aceasta demonstrează angajamentul României de a-și moderniza apărarea în contextul regional volatil și subliniază importanța parteneriatului strategic cu SUA. Pentru cetățeni, înseamnă o creștere a siguranței spațiului aerian național, în special în zonele sensibile, și o capacitate îmbunătățită a Armatei de a răspunde rapid la incidente. De asemenea, subliniază adaptarea militară la noile tehnologii de război și la costurile operaționale reduse.
Pe termen scurt, operaționalizarea Merops oferă o soluție imediată pentru provocările generate de drone, în timp ce pe termen lung, România își continuă programele de înzestrare majore. Următorii pași vor include probabil evaluarea eficacității sistemului în scenarii reale de operare și integrarea sa cu alte capabilități de apărare aeriană aflate în dezvoltare. Rămâne de văzut cum va influența această integrare calendarul livrărilor soluțiilor complete anti-dronă, comandate prin SAFE, și dacă va accelera alte achiziții similare.
MApN va continua să coordoneze aceste eforturi cu aliații din NATO pentru a asigura o apărare coerentă și robustă la nivel regional.