Declanșează reacții virulente la Chișinău și controverse diplomatice
Un proiect legislativ inițiat de partidul S.O.S. România, condus de senatoarea Diana Șoșoacă, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților de la București miercuri, 24 iunie 2026, conform informațiilor din presă. Propunerea vizează inițierea procedurilor pentru unirea României cu Republica Moldova, fapt ce a stârnit un val de reacții vehemente la Chișinău, în special din partea liderilor opoziției proruse. Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova, a acuzat România de „politică imperialistă” și de intenții de anexare teritorială, afirmând că „autoritățile de la București - Camera Deputaților - au admis oficial să inițieze procedurile necesare pentru a pregăti anexarea teritorială a Republicii Moldova, așa-zisa Unire”.
Proiectul de lege, înregistrat în Parlamentul României pe 14 aprilie 2026, a trecut tacit de Camera Deputaților ca urmare a depășirii termenului legal de 45 de zile pentru dezbatere și vot în plen, conform articolului 75, alineatul (2), teza a III-a din Constituție. Deși a primit avize negative atât din partea Guvernului României, cât și din partea Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, lipsa unei dezbateri în plen a condus la adoptarea sa în forma inițială. Documentul urmează acum să fie trimis Senatului, care este forul decizional în acest caz, conform Digi24 și newsmaker.md.
Conținutul inițiativei legislative prevede că Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova și reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice și diplomatice. De asemenea, proiectul abilitează Guvernul României să înceapă de urgență negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii și stipulează că, după adoptarea legii și publicarea în Monitorul Oficial, vor fi notificate autoritățile internaționale competente, inclusiv Guvernul Republicii Moldova, SUA, NATO, ONU și UE, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii.
Reacțiile la Chișinău au fost prompte și virulente. Igor Dodon, în prezent deputat în Parlamentul de la Chișinău și lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a lansat un atac frontal la adresa partidului de guvernământ PAS și a președintei Maia Sandu. El a cerut imperativ o poziție oficială, declarând că „dacă guvernarea PAS nu va da un răspuns clar că statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova nu pot fi cedate şi încălcate, înseamnă că această guvernare PAS este trădătoare a intereselor naţionale ale ţării noastre şi serveşte intereselor străine”. Dodon a mai adăugat că „Este regretabil că politicienii din România au lansat o astfel de politică imperialistă, care riscă să certe ambele țări. Și este rușinos că politicienii de la conducerea Moldovei tac sau aprobă tacit expansionismul teritorial românesc”, potrivit HotNews.ro.
Un alt lider al opoziției proruse, primarul capitalei moldovene, Ion Ceban, a atacat dur documentul, catalogându-l drept un atentat la independența statului vecin. Ceban, care se află sub o interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen pentru cinci ani, a scris pe rețelele de socializare că „Respectarea statului de drept şi a voinţei cetăţenilor este fundamentală pentru viitorul ţării. Vom apăra ferm aceste principii şi parcursul democratic al Republicii Moldova. Noi nu ne vindem ţara şi condamnăm orice declaraţie a politicienilor în contextul distrugerii ţării. Oamenii sunt singurii care decid”, conform newsmaker.md.
Până în prezent, reprezentanții formațiunii politice PAS și președinția Republicii Moldova nu au oferit un răspuns oficial la solicitările presei privind proiectul legislativ sau la acuzațiile aduse de opoziția pro-rusă. Este important de menționat că, deși opoziția pro-rusă folosește acest incident legislativ pentru a inflama spiritele, președinta Maia Sandu a menținut mereu o linie democratică și clară în privința unirii. În cursul anului 2026, șefa statului a subliniat că un asemenea scenariu istoric depinde exclusiv de opțiunea liber exprimată a populației și a precizat că ar susține ideea unirii doar în condițiile în care cetățenii Republicii Moldova s-ar exprima majoritar în favoarea acestui proiect în cadrul unui referendum național. Această poziție a fost reiterată și în luna mai 2026, pe parcursul unei vizite oficiale la Strasbourg, unde Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că reunificarea cu România ar putea fi evaluată ca o alternativă strategică pentru integrarea în Uniunea Europeană, în eventualitatea în care procesul de aderare pe cale separată ar fi blocat sau ar stagna excesiv. Cu toate acestea, datele sociologice recente din Republica Moldova arată că numărul cetățenilor care susțin activ această variantă nu este deocamdată suficient pentru a produce o schimbare constituțională, potrivit newsmaker.md.
Din punct de vedere istoric, poziția de principiu a Bucureștiului rămâne deschisă. Pe 27 martie 2018, la centenarul Unirii Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație solemnă prin care garanta că România va fi întotdeauna pregătită să răspundă pozitiv oricărui demers legitim de reunificare, cu condiția ca dorința să vină direct din partea cetățenilor Republicii Moldova. Această declarație subliniază că orice inițiativă de unire trebuie să respecte voința populară și principiile democratice. Însă, un sondaj realizat de Barometrul Opiniei Publice în noiembrie 2023 arăta că doar aproximativ 33% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România, un procent insuficient pentru a valida o astfel de decizie constituțională. Prin comparație, în România, un sondaj IMAS din ianuarie 2024 indica un sprijin de peste 70% pentru unire.
**De ce contează** Adoptarea tacită a acestui proiect legislativ, chiar și fără susținere politică majoritară, amplifică tensiunile diplomatice și retorica prorusă în Republica Moldova, oferind muniție forțelor care se opun apropierii de UE și România. Incidentul subliniază fragilitatea contextului geopolitic regional și necesitatea unei comunicări diplomatice clare și strategice din partea Bucureștiului și Chișinăului. Reacțiile virulente ale lui Dodon și Ceban arată cum orice inițiativă, chiar și una marginală, poate fi instrumentalizată pentru a submina parcursul european al Republicii Moldova și a genera instabilitate internă. Contextul actual, marcat de războiul din Ucraina, face ca astfel de evoluții să aibă un impact semnificativ asupra securității regionale și stabilității politice a Republicii Moldova.
Parcursul legislativ al proiectului continuă la Senat, unde, având în vedere avizele negative anterioare și lipsa de susținere a partidelor mari, este puțin probabil să fie adoptat. Cu toate acestea, simpla sa trecere tacit prin Camera Deputaților a generat deja o criză de comunicare și a oferit un prilej pentru opoziția prorusă să-și intensifice atacurile. Rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile de la Chișinău această situație și dacă vor emite o poziție oficială clară, așa cum le-a cerut Igor Dodon. Este esențial ca relațiile dintre București și Chișinău să rămână ancorate în principii democratice și respect reciproc, evitând orice acțiune care ar putea fi interpretată ca o încălcare a suveranității Republicii Moldova, mai ales într-un moment atât de delicat pentru securitatea regională.
Dialogul constructiv și respectarea voinței cetățenilor, exprimată democratic, rămân pilonii oricărei decizii privind viitorul celor două state.