Inițiativă controversată merge la Senat, for decizional
Propunerea legislativă a partidului S.O.S. România privind unirea României cu Republica Moldova a fost adoptată tacit miercuri, 24 iunie 2026, de Camera Deputaților. Această adoptare a survenit ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile alocat dezbaterii și votului final, conform articolului 75, alineatul (2) teza a III-a din Constituția României. Inițiativa va fi trimisă Senatului, care este forul decizional în acest caz, în forma sa originală, nefiind supusă unei dezbateri în plen, așa cum au relatat Agerpres și News.ro.
Președintele de ședință al Camerei Deputaților, Natalia Intotero, a confirmat adoptarea tacită în plen: „Propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, Pl-x 305 din 2026, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată”. Proiectul prevede explicit că „Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice, diplomatice. Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova”.
Mai mult, inițiativa abilitează Guvernul României „să înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii”. După adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial, autoritățile internaționale competente – Guvernul Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii, NATO, ONU și Uniunea Europeană – ar urma să fie notificate pentru implementarea dispozițiilor legii. Potrivit expunerii de motive, inițiatorii susțin că proiectul „deschide cu adevărat calea negocierii pentru aducerea la trupul patriei mamă a unor teritorii smulse samavolnic de bolșevici din trupul țării, cu concursul marilor puteri”.
Această inițiativă este prezentată ca fiind susținută inclusiv de Congresul Statelor Unite ale Americii, care la 28 iunie 1991, a adoptat Rezoluția Senatului 148. De asemenea, inițiatorii afirmă că „forțele majoritare politice din România și majoritatea din Republica Moldova își doresc o astfel de unire”, sugerând un proces similar cu Unirea Principatelor din 1859 și Marea Unire din 1918, prin decizii parlamentare succesive la București și Chișinău. Proiectul a fost depus la Camera Deputaților pe 14 aprilie 2026.
Cu toate acestea, inițiativa a întâmpinat o opoziție semnificativă la nivel instituțional. Guvernul României a emis un punct de vedere negativ, iar atât Comisia juridică, cât și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților au avizat negativ proiectul. Aceste avize negative subliniază dificultățile constituționale și politice pe care le ridică o astfel de propunere.
Un fost președinte al Curții Constituționale a României, al cărui nume nu este specificat în surse, a declarat că proiectul „nu are nicio șansă” de a fi implementat, deoarece „e împotriva Constituției”. Acesta a sugerat că inițiatorii „vor vâlvă și scandal”, implicând o motivație mai degrabă politică și mediatică decât una legislativă viabilă. Această perspectivă subliniază complexitatea juridică și constituțională a unei astfel de decizii, care ar necesita modificări profunde ale cadrului legal existent.
Reacțiile din Republica Moldova nu au întârziat să apară. Fostul președinte prorus Igor Dodon a criticat vehement inițiativa, afirmând că autoritățile de la București au admis inițierea procedurilor „pentru a pregăti anexarea teritorială a Republicii Moldova, așa-zisa Unire”. Dodon a calificat politica drept „imperialistă” și a acuzat-o că „riscă să certe ambele țări”. El a deplâns tăcerea sau aprobarea tacită a autorităților de la Chișinău față de „expansionismul teritorial românesc”, o declarație care reflectă diviziunile politice profunde din Republica Moldova pe tema relației cu România.
Contextul regional, marcat de conflictul din Ucraina și de aspirațiile europene ale Republicii Moldova, adaugă o nouă dimensiune acestei dezbateri. Deși sprijinul pentru integrarea europeană este larg în ambele țări, perspectivele privind o unire directă rămân polarizate. Conform unui sondaj IMAS din februarie 2023, 62% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru aderarea la UE, în timp ce unirea cu România este susținută de aproximativ 35-40% din populație, cu variații semnificative în funcție de regiune și etnie. În România, sprijinul pentru unire este, în general, mai ridicat, depășind 70% în majoritatea sondajelor din ultimii ani, conform Barometrului de Securitate realizat de IRES în 2024.
Din punct de vedere istoric, ideea unirii a fost o constantă în discursul public românesc după destrămarea URSS și proclamarea independenței Republicii Moldova în 1991. Cu toate acestea, implementarea unei astfel de decizii implică nu doar voință politică, ci și un consens larg la nivel societal, respectarea dreptului internațional și, mai ales, conformitatea cu constituțiile ambelor state. Orice modificare de frontieră necesită, în mod normal, un tratat internațional bilateral ratificat de parlamentele ambelor țări, precum și o validare prin referendum popular, elemente care lipsesc în propunerea actuală. De asemenea, implicarea entităților internaționale precum UE, NATO și ONU, menționată în proiect, ar fi crucială pentru legitimitatea și recunoașterea unei eventuale uniri.
**De ce contează**
Adoptarea tacită a acestui proiect legislativ, chiar dacă are un caracter simbolic în Camera Deputaților, este importantă deoarece reaprinde dezbaterea publică pe tema unirii României cu Republica Moldova și tensionează relațiile diplomatice. Chiar dacă un fost președinte al CCR a declarat că inițiativa este neconstituțională și nu are șanse de succes, simpla sa existență pe agenda legislativă generează discuții aprinse și poate fi exploatată politic. Pentru cetățenii ambelor state, subiectul atinge aspecte identitare profunde și este vital să înțeleagă implicațiile juridice și politice, dincolo de retorica emoțională.
**Concluzie**
Proiectul de lege depus de S.O.S. România, deși adoptat tacit de Camera Deputaților, se confruntă cu obstacole majore în Senat, forul decizional, având în vedere avizele negative ale Guvernului și comisiilor de specialitate, precum și obiecțiile privind constituționalitatea. Perspectiva unei uniri, chiar și promovată prin astfel de inițiative, rămâne un subiect complex, care necesită un amplu consens politic și social în ambele țări, precum și respectarea strictă a normelor juridice interne și internaționale. Rămâne de văzut cum va gestiona Senatul această propunere și dacă va fi supusă unei dezbateri substanțiale sau va fi respinsă, așa cum sugerează experții.
Indiferent de deznodământ, discuția despre viitorul relației dintre România și Republica Moldova va continua să fie o temă centrală în spațiul public, influențată de evoluțiile geopolitice regionale.