Edilul contestă măsura DNA, acuzând un "Sistem"
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a comparut miercuri dimineață, 24 iunie 2026, la Tribunalul București pentru a contesta măsura controlului judiciar impusă de Direcția Națională Anticorupție (DNA) într-un dosar în care este cercetat pentru luare de mită. La ieșirea din instanță, edilul a refuzat să facă declarații presei, afirmând că se simte "puțin agresat", potrivit relatărilor Digi24 și HotNews.
Ciprian Ciucu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile la data de 18 iunie 2026, alături de trei oameni de afaceri. Măsura a fost contestată de edil vinerea trecută, pe 19 iunie 2026, conform Agerpres. Faptele investigate vizează activitatea lui Ciucu în perioada în care a deținut funcția de primar al Sectorului 6, între anii 2020 și 19 decembrie 2025. Procurorii DNA susțin că frații Moh și asociatul lor, Yuan Ștefan, cercetați pentru dare de mită, ar fi oferit servicii de publicitate și consultanță electorală pentru susținerea politică a primarului, în schimbul obținerii documentelor necesare unui proiect imobiliar dezvoltat de Safe Home Invest SRL.
Dosarul a luat o amploare notabilă prin implicarea jurnalistei Denise Rifai și a Odetei Nestor, audiate de procurori. Denise Rifai este acuzată de instigare și complicitate la dare de mită, deși a declarat public că "nu apar în niciun dosar penal și nu am făcut niciun denunț", o poziție preluată de HotNews. Această declarație subliniază complexitatea și ramificațiile cazului, aducând în discuție diverse figuri publice și acuzații multiple.
Într-o apariție la Congresul PNL de duminica trecută, Ciprian Ciucu a susținut că este ținta unei "operațiuni speciale" și a acuzat existența unui "Sistem" care ar ataca partidul. "Aceiași oameni care îl împing astăzi pe Adrian Veștea să formeze un guvern sunt aceiași oameni care au pregătit operațiunea specială căreia astăzi trebuie să-i facă față. Și o să vin cu detalii. Apropo de Adrian Veștea, cred că Adrian Veștea nu-și aparține", a declarat Ciucu, conform HotNews. Această declarație sugerează o posibilă legătură între cazul său și luptele interne din PNL sau alte interese politice.
În replică la aceste acuzații, președintele PNL, Ilie Bolojan, a exprimat "încredere deplină" în Ciprian Ciucu, declarând că acesta merită solidaritatea și susținerea formațiunii, o poziție ce indică un sprijin politic pentru edil în ciuda problemelor legale. Pe de altă parte, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, întrebat despre dosar, a apreciat absența scurgerilor de informații către presă, subliniind că "nu mai avem stenograme din dosare", făcând aluzie la practici din trecut care aduceau atingere imaginii instituțiilor judiciare.
Contextul acestui dosar este unul tensionat, având în vedere că acuzațiile de corupție la nivel înalt afectează încrederea publicului în administrația locală. Un studiu Eurobarometru din 2023 arăta că doar 28% dintre români au încredere în instituțiile publice, un procent semnificativ mai mic decât media europeană de 42%. Cazuri precum cel al lui Ciucu, indiferent de deznodământ, contribuie la această percepție negativă. De asemenea, conform datelor DNA din 2024, numărul dosarelor de corupție instrumentate a crescut cu 15% față de anul precedent, semnalând o intensificare a luptei anticorupție, dar și o persistență a fenomenului.
Din punct de vedere legislativ, controlul judiciar este o măsură preventivă reglementată de Codul de Procedură Penală (Legea 135/2010), menită să asigure buna desfășurare a procesului penal fără privarea de libertate. Aceasta impune anumite restricții, precum interdicția de a părăsi o anumită zonă geografică, obligația de a se prezenta la organul de poliție la datele fixate și interzicerea contactului cu anumite persoane, în acest caz, cu ceilalți suspecți din dosar. Decizia Tribunalului București de astăzi va stabili dacă aceste restricții rămân în vigoare sau sunt anulate, influențând direct capacitatea lui Ciucu de a-și exercita funcția publică în condiții normale.
Speța Ciucu nu este singulară în peisajul politic românesc. În ultimii ani, mai mulți primari și oficiali publici au fost vizați de anchete DNA, ceea ce a generat o dezbatere amplă privind integritatea în administrație și presiunile politice. De exemplu, în 2021, fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, a fost și el implicat într-un dosar similar, ceea ce a dus la o percepție publică de vulnerabilitate a funcțiilor administrative în fața acuzațiilor de corupție. Aceste cazuri repetate ridică semne de întrebare cu privire la mecanismele de prevenire a corupției și la eficiența controalelor interne din instituțiile publice.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru credibilitatea administrației locale din București și pentru percepția publicului asupra luptei anticorupție. Decizia Tribunalului București privind menținerea sau anularea controlului judiciar va influența nu doar cariera politică a lui Ciprian Ciucu, ci și modul în care cetățenii percep aplicarea legii la nivel înalt. Implicarea unor figuri publice diverse și acuzațiile de "operațiune specială" aduc în prim-plan tensiunile dintre justiție și politică, cu implicații directe asupra stabilității și integrității guvernării locale și naționale.
Următoarea etapă în acest dosar va fi decizia Tribunalului București, care va fi comunicată părților. Indiferent de rezultat, cazul va continua să fie monitorizat de presă și de public, având în vedere miza politică și judiciară considerabilă. Este de așteptat ca, în cazul menținerii controlului judiciar, Ciprian Ciucu să-și continue demersurile legale pentru a-și susține nevinovăția. Pe de altă parte, o eventuală ridicare a măsurii ar putea fi interpretată ca o slăbire a acuzațiilor aduse de DNA, deși procesul penal ar continua.
Rămâne de văzut cum va evolua ancheta și dacă acuzațiile de "Sistem" vor fi detaliate și probate de edil, adăugând noi dimensiuni acestui caz complex.