Anchete extinse în mediile jocurilor de noroc și urbanismului
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a intensificat investigațiile în două dosare de mare anvergură, unul vizând fapte de corupție în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), iar celălalt, acuzații de luare de mită împotriva primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Aceste cazuri, interconectate printr-un proces complex de disjungere, scot la iveală mecanismele mitei, de la sume mici, considerate „șpagă de supraviețuire”, până la foloase necuvenite în valoare de sute de mii de euro, influențând decizii administrative cruciale.
Potrivit unui comunicat al DNA, fosta șefă a ONJN, Odeta Nestor (N.C.O.), este acuzată de complicitate la luare de mită, dare de mită în formă continuată (trei acte materiale), dare de mită și instigare la folosirea de informații nedestinate publicității. Procurorii susțin că Nestor a intermediat și facilitat remiterea unor sume de bani către funcționari ai ONJN pentru a influența controale și proceduri administrative care vizau operatori din industria jocurilor de noroc. „Șpaga de supraviețuire”, un termen amintit de fostul vicepremier Dragoș Atanasiu, se referă la sume relativ mici, de 500-1.000 de euro, menite să asigure buna desfășurare a afacerilor fără opreliști birocratice, conform surselor citate de publicația inițială.
În perioada 21 noiembrie 2025 – 17 martie 2026, inculpata Nestor ar fi remis unui funcționar public din ONJN, care ulterior a devenit colaborator autorizat în cauză, suma totală de 1.500 euro și 2.000 lei. Aceste sume erau destinate urgentării sau, dimpotrivă, întârzierii îndeplinirii unor acte de serviciu. Ulterior, pe 24 martie 2026, Nestor ar fi remis 500 de euro, tot prin intermediul colaboratorului, pentru urgentarea unui act administrativ. Mai mult, pe 3 aprilie 2026, ea ar fi determinat același funcționar să-i permită accesul la înscrisuri confidențiale, nedestinate publicității.
Investigația a relevat și o mită de amploare, de 100.000 de euro, destinată unui funcționar ONJN pentru a favoriza un operator economic străin. Potrivit DNA, Odeta Nestor ar fi înlesnit acceptarea acestei sume de către funcționar, prin intermediul colaboratorului autorizat. Între 8 și 17 aprilie 2026, inculpatul bulgar R.D.M. ar fi remis tranșe de 45.000 de euro, 5.000 de euro și, respectiv, 50.000 de euro, moment în care s-a realizat constatarea infracțiunii flagrante. Scopul acestei mite era finalizarea unor verificări inițiate de ONJN într-o manieră care să nu conducă la sancțiuni complementare conform OUG nr. 77/2009, la sesizarea organelor penale pentru fapte prevăzute de lege sau a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Acest flagrant și audierile subsecvente au condus la o disjungere importantă, rezultând un dosar penal distinct, înregistrat la începutul lunii decembrie 2025. Acest al doilea dosar îl vizează pe primarul general Ciprian Ciucu și doi investitori imobiliari iordanieni din Sectorul 6. Conform Agerpres, Ciucu este acuzat că, în timpul campaniei electorale din noiembrie – decembrie 2025, a primit foloase necuvenite de la doi oameni de afaceri, constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, estimate la 250.000 de euro, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar.
Pe 18 iunie 2026, Ciprian Ciucu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, alături de trei oameni de afaceri, cu obligații precum prezentarea la organele de urmărire penală și respectarea limitelor teritoriale. La data de 24 iunie 2026, Tribunalul București a judecat contestația depusă de primarul general împotriva acestei măsuri, conform HotNews.ro și Agerpres. Procurorii DNA susțin că inculpații M.N.K.A. și M.M. ar fi oferit serviciile de publicitate și consultanță electorală, iar inculpatul S.I. ar fi facilitat această legătură, cunoscând scopul urmărit. În replică, primarul Ciucu a negat acuzațiile, dar poziția sa oficială detaliată nu a fost încă publicată de DNA.
Contextul european arată că România se confruntă în continuare cu provocări semnificative în lupta anticorupție. Indicele de Percepție a Corupției (IPC) din 2025, publicat de Transparency International, plasează România sub media Uniunii Europene, subliniind necesitatea unor măsuri ferme. Astfel de cazuri, care vizează atât funcționari de la nivel mediu, cât și înalți demnitari, demonstrează persistența fenomenului corupției și eforturile DNA de a o combate la diverse niveluri ale administrației publice.
De ce contează
Aceste dosare DNA sunt cruciale pentru credibilitatea instituțiilor publice românești și pentru încrederea cetățenilor în sistemul de justiție. Ele demonstrează că mita și traficul de influență persistă în sectoare cheie precum jocurile de noroc și urbanismul, afectând concurența loială și dezvoltarea urbană. Transparența și consecvența în aplicarea legii sunt esențiale pentru a descuraja astfel de practici și pentru a asigura un mediu de afaceri echitabil și o administrație publică responsabilă. Faptul că un dosar inițial a generat o altă investigație de anvergură indică amploarea rețelelor de corupție.
Anchetele continuă, iar procurorii DNA au subliniat că informațiile obținute sunt atât de numeroase încât se anticipează noi disjungeri și, implicit, noi dosare penale. Dezvoltările ulterioare vor depinde de probele administrate și de deciziile instanțelor. Rămâne de văzut cum vor evolua contestațiile depuse de persoanele implicate și ce noi detalii vor ieși la iveală pe parcursul procesului judiciar.
Faptul că o persoană publică precum Denise Rifai este menționată ca martor și prietenă cu Odeta Nestor adaugă o nouă dimensiune publică acestor cazuri, sugerând posibile ramificații în diverse cercuri.