Decizie crucială pentru gestionarea populației de urs brun
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, 24 iunie 2026, că legea care dublează cota de recoltare în cazul ursului brun este constituțională, respingând obiecția formulată de președintele Nicușor Dan. Această hotărâre deschide calea pentru aplicarea măsurilor de prevenție și intervenție împotriva atacurilor urșilor, permițând recoltarea a peste 900 de exemplare anual pentru 2026 și 2027. Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, a salutat decizia, dar a criticat întârzierea de două luni cauzată de contestarea legii, un interval în care, conform acestuia, măsurile ar fi putut fi deja implementate.
„Curtea Constituţională a confirmat astăzi că legea prin care am dublat cota de recoltare în cazul populaţiei de urs brun respectă Constituţia,” a declarat Tánczos Barna pe Facebook, subliniind că a primit și sprijin din partea comisarului european pentru mediu la Bruxelles, care i-a transmis că „România, în calitate de stat membru, are dreptul să ia măsuri active de gestionare a populaţiei de urşi.” Această aliniere între decizia națională și poziția europeană este esențială pentru legitimitatea demersurilor României în contextul protecției speciilor.
Legea, susținută de UDMR și promovată de Tánczos Barna în perioada în care era ministru al Mediului, prevede cote de prevenție și intervenție stabilite pe baza rezultatelor unei evaluări genetice a populației de urs brun, finalizată anul trecut. Această evaluare științifică este fundamentală pentru justificarea numărului de urși ce pot fi recoltați, având ca scop stoparea suprapopulării și protejarea vieții oamenilor și a activităților agricole. Conform Digi24, cota de recoltare ar permite împușcarea a peste 900 de urși anual în 2026 și 2027, o cifră semnificativ mai mare decât cele din anii precedenți.
Întârzierea de două luni, generată de sesizarea Curții Constituționale, este considerată o pierdere importantă de timp. „Din păcate, am pierdut două luni în care aceste măsuri puteau fi aplicate,” a accentuat Tánczos Barna, solicitând fondurilor de vânătoare să pună în practică noile prevederi „imediat și cu responsabilitate.” Această urgență este justificată de numărul tot mai mare de incidente cu urși, care au generat pagube materiale și, în unele cazuri, victime umane în ultimii ani, în special în județe precum Harghita, Covasna, Brașov și Mureș.
UDMR a susținut constant, în ultimii ani, necesitatea gestionării active a populației de urs brun, introducând măsuri precum intervenția imediată în situații de urgență și sprijin pentru fermieri. Această abordare contrastează cu pozițiile unor organizații de mediu și ale unor oficiali, precum Nicușor Dan, care au exprimat îngrijorări privind impactul asupra conservării speciei. De exemplu, în 2020, Ministerul Mediului a aprobat o cotă de intervenție de 140 de urși, în timp ce în 2021 și 2022, cotele au fost de 426 și, respectiv, 480 de exemplare, potrivit datelor istorice. Dublarea acestei cote la peste 900 de exemplare demonstrează o schimbare semnificativă de paradigmă, reflectând presiunea crescândă a comunităților locale.
Comparația cu alte state membre UE arată o diversitate de abordări. În țări precum Suedia sau Finlanda, unde populațiile de carnivore mari sunt bine gestionate, există cote de vânătoare stabilite anual, bazate pe studii științifice riguroase. Pe de altă parte, în state precum Franța sau Italia, unde urșii sunt mai rari, măsurile de protecție sunt mult mai stricte. România, cu cea mai mare populație de urs brun din Europa (estimată la peste 8.000 de exemplare în 2023, conform Institutului Național de Statistică și evaluărilor Ministerului Mediului), se confruntă cu o provocare unică, ce necesită soluții adaptate contextului local și european.
Criticile aduse legii au vizat, în principal, riscul de a afecta starea de conservare a speciei și lipsa unor alternative non-letale suficiente, cum ar fi relocarea sau utilizarea de garduri electrice. Cu toate acestea, susținătorii legii argumentează că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a face față numărului mare de incidente și că gestionarea activă este singura soluție viabilă pentru a proteja atât oamenii, cât și biodiversitatea pe termen lung, prevenind conflictele om-urs.
De ce contează
Decizia CCR și aplicarea legii urșilor au implicații majore pentru siguranța cetățenilor din zonele rurale și montane, pentru agricultori și pentru echilibrul ecologic. Permițând o gestionare mai activă a populației de urs brun, se speră la o reducere a atacurilor și a pagubelor materiale, protejând vieți omenești și proprietăți. Pentru fermieri, aceasta înseamnă o oarecare liniște în privința culturilor și animalelor. Totodată, decizia stabilește un precedent în echilibrul delicat dintre protecția speciilor sălbatice și siguranța comunităților umane, un aspect crucial pentru dezvoltarea durabilă a zonelor afectate.
Pe viitor, Tánczos Barna a anunțat că UDMR va continua demersurile atât la nivel național, cât și la nivel european, cerând reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste măsuri de către fondurile de vânătoare și cum vor fi monitorizate efectele pe termen lung asupra populației de urs și a incidentelor. Este esențial ca aplicarea legii să fie însoțită de o comunicare transparentă și de o evaluare constantă a rezultatelor, pentru a asigura că echilibrul dintre conservare și siguranța publică este menținut în mod eficient și etic.
De asemenea, se așteaptă o reacție din partea organizațiilor de mediu și a publicului larg, care ar putea contesta modul de implementare sau necesitatea unor măsuri suplimentare.