Coordonare europeană și discuții cu Trump pe agenda Alianței
Liderii a cinci state europene – Germania, Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit – se întâlnesc miercuri, la Berlin, la invitația cancelarului german Friedrich Merz. Această reuniune, denumită summitul E5, are loc cu aproximativ două săptămâni înaintea summitului crucial al NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, și vine pe fondul unor tensiuni crescute în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în special în relația cu Statele Unite, potrivit agenției de știri dpa și Agerpres.
La discuțiile de la Berlin sunt așteptați președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, prim-ministrul polonez Donald Tusk și prim-ministrul britanic Keir Starmer, care și-a anunțat recent demisia. Agenda principală include continuarea sprijinului pentru Ucraina, rolul Europei în rezolvarea conflictului din Iran și, mai ales, împărțirea echitabilă a poverii financiare între statele membre NATO. Acest format E5, care include cele patru state europene G7 și Polonia – o țară care se învecinează cu Rusia și se consideră reprezentantă a intereselor statelor din Europa de Est – este o premieră de la ultimul summit NATO de la Haga din iunie 2025.
Eforturile diplomatice europene de până acum pentru a pune capăt războiului din Ucraina au fost conduse predominant de Germania, Franța și Regatul Unit (formatul E3), ceea ce a generat critici din partea Italiei și Poloniei, care au simțit că nu sunt suficient implicate. Este probabil ca viitorul format al acestui grup european să fie, de asemenea, pe agenda discuțiilor de la Berlin, indicând o dorință de consolidare și extindere a coordonării europene în materie de securitate și politică externă.
În paralel cu aceste eforturi europene, secretarul general al NATO, Mark Rutte, se află la Washington pentru discuții potențial delicate cu președintele american Donald Trump. Rutte, cunoscut pentru abilitatea sa de a naviga relațiile cu Trump, încearcă să aplaneze tensiunile și să asigure succesul summitului de la Ankara. Potrivit lui Stephen Wertheim, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, „Mă aștept ca el să încerce să fie de acord cu Trump pentru a se asigura că summitul NATO este un succes sau nu o victorie zdrobitoare.”
Administrația Trump și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de lipsa de sprijin din partea aliaților europeni în conflictul din Iran, inițiat fără consultări prealabile în cadrul alianței. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a criticat aliații europeni și a anunțat o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în Europa, care ar putea duce la reducerea efectivelor SUA. Trump a mers chiar mai departe, punând sub semnul întrebării angajamentul Statelor Unite față de Articolul 5 al NATO privind apărarea colectivă și amenințând cu retragerea din alianță, o temă recurentă în discursul său.
Această situație a creat o îngrijorare profundă în rândul țărilor europene, care se tem de o posibilă ieșire a SUA din NATO. În acest context, Rutte a declarat marți, într-un interviu pentru Fox News, că membrii alianței își cresc cheltuielile pentru apărare, urmând să dezvăluie miercuri cifre „uriașe” care demonstrează acest angajament. La summitul NATO de anul trecut, liderii au susținut obiectivul de creștere a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB în următorul deceniu, o cerere cheie a lui Trump, deși ritmul de conformare nu este uniform în toate statele membre.
Franța, Regatul Unit și Germania, pe de altă parte, speră să compenseze lipsa de sprijin în Iran prin trimiterea de nave de detectare a minelor și nave de război pentru a asigura securitatea în Strâmtoarea Ormuz, dacă armistițiul continuă. Aceasta demonstrează o încercare a europenilor de a-și asuma o responsabilitate mai mare în teatrele de operațiuni, în contextul în care SUA critică lipsa de implicare a aliaților. În timpul summitului NATO de la Haga din 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a participat, subliniind importanța sprijinului continuu pentru Ucraina, subiect ce va fi, de asemenea, central la Ankara.
Un alt aspect important este diferența de statut și influență în cadrul Alianței. Comentariile anonime din surse interne, cum ar fi „România este ultima găină din GOSTAT. Cel mai irelevant stat din UE, un stat eșuat capturat de tâlharii care jefuiesc averea publică”, subliniază percepția unei inegalități semnificative între statele membre. Această frustrare internă, deși neoficială, reflectă o realitate a disparităților economice și politice, unde țări precum Polonia se consideră reprezentante ale intereselor est-europene, în timp ce altele se simt marginalizate. Este un contrast puternic față de Polonia, care este considerată un stat dezvoltat și un partener cheie în formatul E5, consolidându-și poziția regională și europeană.
Potrivit purtătorului de cuvânt al NATO, Allison Hart, reuniunea liderilor aliați de la Ankara va avea ca teme principale respectarea angajamentelor asumate la summitul precedent, creșterea cheltuielilor pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Deși Rutte va purta discuții și cu membri ai Congresului american, incertitudinea persistă. Wertheim avertizează că, chiar dacă Rutte ar ajunge la o înțelegere cu Trump, „cine știe ce va aduce două săptămâni mai târziu”, subliniind volatilitatea politicii americane și riscurile pentru unitatea NATO.
De ce contează
Această serie de întâlniri diplomatice este crucială pentru viitorul NATO și pentru securitatea europeană. Coordonarea europeană prin formatul E5 demonstrează o încercare de a prezenta un front unit și de a-și consolida rolul în deciziile strategice, mai ales în contextul incertitudinii legate de angajamentul SUA. Dacă Europa nu reușește să-și asume o responsabilitate mai mare în propria apărare și să-și coordoneze politicile, riscă să devină vulnerabilă în fața provocărilor geopolitice, în special din partea Rusiei și a conflictelor din Orientul Mijlociu. Menținerea unității transatlantice este vitală pentru stabilitatea regională și globală, iar eforturile lui Rutte de a calma tensiunile cu Trump sunt esențiale pentru a preveni o criză majoră în Alianță.
În concluzie, summitul E5 de la Berlin și vizita lui Mark Rutte la Washington reprezintă etape cheie în pregătirea summitului NATO de la Ankara. Miza este enormă: asigurarea coeziunii Alianței, redefinirea partajării responsabilităților și costurilor, și consolidarea sprijinului pentru Ucraina. Rămâne de văzut dacă eforturile diplomatice vor reuși să depășească divergențele, în special cu Statele Unite, și să traseze o direcție clară pentru viitorul securității euro-atlantice.
Întrebarea fundamentală este dacă statele europene vor reuși să-și armonizeze interesele și să-și asume un rol proeminent, independent de volatilitatea politică americană, sau dacă vor rămâne dependente de angajamentul fluctuant al Washingtonului, punând în pericol însăși existența și eficacitatea NATO într-un peisaj geopolitic tot mai complex și imprevizibil.